Sinonime tutui

Cuvântul „tutui” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• intim - privat, personal, particular, domestic, apropiat, familiar, afectuos
• familiar - apropiat, atașat, accesibil, afectuos, cordial, sociabil, prietenos, obișnuit, uzual
• apropiat - similar, înrudit, asemenea, prieten, amic, intim
• intimitate - familiaritate, prietenie, apropiere, atașament
• speria - a înspăimânta, a înfricoșa, a se teme, a se intimida, a se buimăci
• tainic - misterios, enigmatic, secret, ascuns, discret, confidențial, intim, retras, izolat
• timorat - intimidat, speriat, complexat, înfricoșat
• vecin - învecinat, mărginaș, apropiat, alăturat, limitrof, iobag
• fâstâci - a se zăpăci, a se speria, a se intimida, a se pierde
• moțat - țuguiat, ascuțit
• obișnui - a deprinde, a învăța, a aclimatiza, a adapta, a familiariza
• aclimatiza - a adapta, a acomoda, a familiariza, a (se) deprinde
• asemănător - similar, analog, înrudit, asemenea, apropiat, potrivit
• confident - intim, părtaș, prieten
• confidențial - secret, tainic, intim

Dex tutui

• TUTUÍ, tutuiesc, IV. și A(-și) spune „tu” când stă (ori stau) de vorbă (ca semn al relațiilor familiare); a fi în relații familiare cu cineva. – Din tu (după tutoyer).
• TUTUÍ2, tutuiesc, IV. A suna din bucium; a striga tare, a vesti ceva cu glasul ridicat. «Echipajul la posturile de sosire», tutui în siflia metalică sergentul de cart. BOGZA, A. Î. 312.
• TUTUÍ1, tutuiesc, IV. A spune cuiva «tu» cînd i te adresezi, a vorbi cuiva în mod familiar, ca unui prieten. Se punea la mintea voastră și-l tutuiați și-l burdușeați cu pumnii. PAS, Z. I 99. E prietin cu toți și toți îl tutuiesc. C. PETRESCU, C. V. 66. Neîndrăznind s-o tutuiască, precum făcuse în scrisori, se mulțumi să-i sărute mai lung mîna. REBREANU, I 131. ◊ reciproc. Nu se tutuiau, ci își ziceau «dumneata». La TDRG.
• A SE TUTUÍ mă ~iésc intranz. 1) A-și spune reciproc „tu”. 2) A fi în relații familiare (unul cu altul). /Din tu
• A TUTUÍ2 tútui intranz. A produce sunete grave și prelungi; a face „tu-tu”. /Onomat.
• A TUTUÍ1 ~iésc tranz. (persoane) A spune „tu”; a trata cu o adresare foarte familiară. /Din tu
• tutuì V. a zice cuiva tu în vorbire.
• ȚUȚÚI, țuțuiuri, Țugui. – țugui.
• ȚUȚUIÁ, țúțui, I. A se cocoța. – Din țuțui.
• ȚUȚÚI, țuțuiuri, Țugui. – țugui.

Sinonimul cuvântului tutui

Testează-te!