Sinonime ucenici

Cuvântul „ucenici” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• martiraj - mucenicie, supliciu, tortură, chin, caznă, martiriu, suferință
• școlar - elev, ucenic, discipol, învățăcel
• învăța - a studia, a se institui, a se pregăti, a se pricopsi, a da lecții, a iniția, a medita, a școli, a îndruma
• învățăcel - discipol, elev, școlar, ucenic, cirac, calfă
• novice - începător, ucenic
• boboc - mugur, pui, puișor, ucenic, novice, începător, recrut
• calfă - ucenic
• cerceta - a examina, a analiza, a investiga, a studia, a urmări, a explora, a scruta, a căuta, a se documenta
• cirac - discipol, elev, ucenic, învățăcel
• consulta - a întreba, a se sfătui, a chibzui, a cerceta, a studia, a citi, a examina, a vedea
• discipol - elev, ucenic, învățăcel, novice, continuator, adept, urmaș
• elev - școlar, învățăcel, ucenic, cirac, discipol, novice, începător
• examina - a cerceta, a studia, a observa, a privi (atent), a judeca, a măsura, a sconta
• martir - mucenic, erou
• neofit - începător, ucenic

Dex ucenici

• UCENICÍ, ucenicesc, IV. A învăța o meserie lucrând ca ucenic pe lângă un meșter sau, , pe lângă o persoană pricepută; a lucra, a învăța ca ucenic. – Din ucenic.
• UCENICÍ, ucenicesc, IV. A învăța o meserie lucrând, activând pe lângă un meșter sau, , pe lângă o persoană pricepută; a lucra, a învața ca ucenic. – Din ucenic.
• UCENICÍ, ucenicesc, IV. A învăța o meserie pe lîngă un meșter, a învăța ca ucenic; a fi ucenic. Iată și băiatul cu care ucenicise că vine și se așază lîngă dînsul. ISPIRESCU, L. 140. ♦ A îndeplini o muncă de începător. Ion Anghel ucenicește astăzi, în timpuri luminoase, în făurăria poeziei. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, 179, 7/5.
• A UCENICÍ ~ésc intranz. A face ucenicie; a fi ucenic. /Din ucenic
• ocinic ucenic
• UCENÍC, -Ă, ucenici, -ce, și 1. Persoană (tânără) care învață o meserie urmând o școală profesională ori care se obligă să urmeze cursurile de formare profesională și să muncească în subordinea unui angajator, cu care a încheiat un contract de ucenicie la locul de muncă. 2. Adept și continuator al unui savant, al unui filosof, al unui artist; începător într-o activitate; discipol, elev. – Din učenikŭ.
• UCENÍC, -Ă, ucenici, -ce, și 1. Persoană (tânără) care învață o meserie lucrând în producție sub îndrumarea unui meșter sau urmând o școală profesională. 2. Adept și continuator al unui savant, al unui filozof, al unui artist; începător într-o activitate; discipol, elev. – Din učenikŭ.

Sinonimul cuvântului ucenici

Testează-te!