Sinonime ucis

Cuvântul „ucis” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• homicid - crimă, ucidere, asasinat
• crimă - omor, asasinat, ucidere, moarte
• răscruce - răspântie, încrucișare, nod, întretăiere
• răspântie - răscruce, întretăiere, încrucișare, intersecție, nod
• ucigaș - asasin, criminal, omorâtor
• harachiri - sinucidere, auto-sacrificare
• hecatombă - masacru, măcel, genocid, ucidere
• intersecta - a întretăia, a se încrucișa
• întretăia - a încrucișa, a intersecta, a interfera, a încruci
• întretăiere - interferență, intersecție, încrucișare, răscruce, răspântie
• măcel - masacru, ucidere, carnaj
• melancolic - trist, dezolat, elegiac, întristat, posomorât, abătut
• mistreț - amestecat, corcit, hibrid, încrucișat, eterogen, pădureț, acrișor, grosolan, primitiv
• mohorât - închis, neguros, înnorat, plumburiu, posomorât, trist, supărat, îmbufnat, dezolant
• morocănos - ursuz, acru, posomorât, posac, închis

Dex ucis

• UCÍS, ucisuri, (Rar) Ucidere. – ucide.
• UCÍS2, -Ă, uciși, -se, 1. Omorît, răpus, asasinat. Șase mii de kilograme de bombe, șase mii de oameni uciși. BOGZA, A. Î. 540. ◊ Port doine și litanii, ucisele iubiri, în chilioare scunde și-n file de psaltiri. LESNEA, I. 59. ◊ (Substantivat) Ucisul își găsise în sfîrșit hodina. SADOVEANU, B. 274. După un an el ia de nevastă pe Anca, nevasta ucisului. GHEREA, ST. CR. II 151. 2. (Regional) Bătut crunt, snopit în bătaie, stîlcit. Baba a cunoscut demult în el puterea ce se dezvăluise acum. De pe cînd zăcea la Dropii, într-o toamnă, ucis, și a biruit moartea. SADOVEANU, M. C. 154. Uită-te ce am pe trup și pe mîini! Era toată ucisă. PAMFILE, CER. 154.
• UCÍS1, ucisuri, (Rar) Acțiunea de a ucide și rezultatul ei; ucidere, omor. Va veni cîndva vremea socotelilor. Iar chinurile și ucisurile de care vorbești n-au astîmpărat poporul. SADOVEANU, N. F. 108.
• ucis a. și m. cel omorît.
• UCÍDE, ucíd, III. 1. A pricinui moartea unei ființe; a omorî, a asasina, a răpune. ♦ (Rar) A se sinucide. ♦ A distinge, a nimici; a desființa. 2. și A (se) bate, a (se) lovi rău. ♦ A (se) zdrobi, a (se) sfărâma. – occidere.
• UCÍDE, ucíd, III. 1. A pricinui moartea unei ființe; a omorî, a asasina. ◊ Compus: ucigă-l-crucea (sau -toaca) = dracul, diavolul. ♦ (Rar) A se sinucide. ♦ A distruge, a nimici; a desființa. 2. și A (se) bate, a (se) lovi rău. ♦ A (se) zdrobi, a (se) sfărâma. – occidere.

Sinonimul cuvântului ucis

Testează-te!