Dicționar de sinonime
Sinonime umblat
Cuvântul „umblat” are următoarele sinonime:
umblat ( adjectiv )
- călătorit, voiajat
- circulat, frecventat, folosit
Alte sinonime:
- bătătorit
- experimentat
- încercat
- deprins
Sinonime Apropiate
- bătut - lovit, atins, agresat, îndesat, bătătorit, bătucit, circulat, umblat, frecventat
- călătorit - umblat, voiajat
- circulat - umblat, bătut, bătătorit, frecventat
- trafic - circulație, transporturi, comerț, afaceri
- umblet - mers, umblătură, alergătură
- uzitat - folosit
- vechi - trecut, depășit, antic, vetust, perimat, bătrân, folosit, uzat, deteriorat
- zadarnic - inutil, nefolositor, ineficace, inoperant, deșert, superfluu, van, oțios, steril
- flux - val, năvală, revărsare, debit, curent, circulație, deplasare, mișcare (intensă), maree
- fructuos - rodnic, folositor, util, profitabil, avantajos
- instructiv - educativ, formativ, informativ, folositor
- inutil - zadarnic, nefolositor, superfluu, de prisos, fără rost
- necălcat - neumblat, nestrăbătut, mototolit, șifonat, boțit
- necesar - trebuincios, indispensabil, folositor, util, neapărat
- nestrăbătut - necălcat, nepătruns, neumblat, necunoscut
Dex umblat
- UMBLÁT1 Umblare. – umbla.
- UMBLÁT2, -Ă, umblați, -te, 1. (Despre drumuri) Pe care se circulă mult; care este frecventat, circulat. 2. (Despre oameni) Care a mers, a fost prin multe locuri, a trăit și a văzut multe lucruri (acumulând o mare experiență de viață); călătorit, purtat2 (2). – umbla.
- UMBLÁT2, -Ă, umblați, -te, 1. (Despre drumuri) Pe care se circulă mult; care este frecventat, circulat. 2. (Despre oameni) Care a colindat prin multe locuri, a trăit și a văzut multe lucruri (acumulând o mare experiență de viață); călătorit, purtat2 (2). – umbla.
- UMBLÁT2, -Ă, umblați, -te, 1. (Despre drumuri) Frecventat, circulat, bătătorit. Drumu-i umblat? – E umblat, că-i șleah. SADOVEANU, O. VIII 256. E sat dincolo – drum umblat Și dealul mic, ușor să-l sui. COȘBUC, P. I 232. Era odată, la marginea unui drum umblat, o fîntînă. CARAGIALE, O. III 51. 2. (Despre persoane; adesea determinat prin «în lume», «prin lume») Care a colindat multe locuri, a văzut multe, a trecut prin multe; cu experiență, încercat. Eram băiat umblat prin lume și cu cunoștințe. GALACTION, O. I 78. Nu e numai un bărbat spiritual, inteligent și umblat în lume. C. PETRESCU, Î. II 67. Oameni umblați, care călătoriseră în toată lumea și cunoscuseră fel de fel de lucruri. CARAGIALE, S. 45.