Dicționar de sinonime
Sinonime umbrit
Cuvântul „umbrit” are următoarele sinonime:
umbrit ( adjectiv )
- umbros
- la umbră
- estompat
Alte sinonime:
- umbricios
- fără soare
- întunecos
- voalat
- retras
Sinonime Apropiate
- umbros - umbrit, cu umbră
- schelet - osatură, om slab, umbră, slăbănog, schemă, schiță, plan
- voalat - estompat, mascat, micșorat
- frunzar - umbrar, frunziș, frunzei, așternut, pătul
- discret - rezervat, reținut, șters, estompat, nereliefat
- eclipsă - întunecare, întunecime, umbră, obscuritate
- eclipsa - a întuneca, a umbri, a pune (a lăsa) umbră, a obnubila, (fig) a întrece, a depăși, a surclasa
- pal - șters, estompat, stins, pierdut, palid, galben, spălăcit
- evanescent - disparent, estompat, șters, slăbit, stins
Dex umbrit
- UMBRÍT, -Ă, umbriți, -te, 1. (Despre locuri) Care se află la umbră (I 1), acoperit de umbră, plin de umbră; umbros. 2. Întunecos. ♦ (Despre voce, sunete etc.) Stins, voalat. – umbri.
- UMBRÍT, -Ă, umbriți, -te, 1. Care se află la umbră; plin de umbră; umbros. Cunosc o fîntînă pe valea umbrită. MACEDONSKI, O. I 99. Prin cursul apei cu gleznele lor sfîșiau valurile pînă la umbritul lor izvor. EMINESCU, N. 16. ◊ Ochiul tău cel dulce și umbrit mă-ncîntă. EMINESCU, O. IV 365. 2. Întunecos. Uite-te de vezi paingul în umbrita sa chilie. CONACHI, P. 269. ♦ (Despre voce, glas) Scăzut, voalat. Unul spune cu glas umbrit gîndul tuturor. CAMIL PETRESCU, U. N. 307. Avea un glas profund, muzical, umbrit într-o surdină dulce, misterioasă, care dădea cuvintelor o vibrare particulară. VLAHUȚĂ, O. A. 236.
- UMBRÍT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A UMBRI și A SE UMBRI. 2) (despre voci, sunete) Care are o sonoritate scăzută; voalat. /v. a (se) umbri
- UMBRÍ, umbresc, IV. 1. și A face, a ține umbră (I 1); a adumbri. 2. A sta la umbră (I 1), a se adumbri. 3. și A da sau a căpăta o nuanță mai închisă; a (se) întuneca, a (se) închide. 4. și (Rar) A se contura. 5. A dezonora, a păta, a compromite. – Din umbră.