Dicționar de sinonime

Sinonime umilire

Cuvântul „umilire” are următoarele sinonime:

umilire ( substantiv )

Alte sinonime:

Sinonime Apropiate

umilință - smerenie, supunere, modestie, înjosire, ofensă, dezonoare
necinste - dezonoare, ocară, rușine, înjosire, ofensă, jignire, incorectitudine, rea-credință, perfidie
conformism - supunere, obediență, slugărnicie, ascultare, urmare (întocmai)
cumințenie - ascultare, supunere, astâmpăr, chibzuială, măsură, echilibru
disciplină - ordine, rânduială, regulă, supunere, ascultare, conformare, domeniu, ramură, sector
degradare - înjosire, ruinare, decădere, regres, depreciere, uzare, declasare, corupție, destrăbălare
pierzanie - moarte, pieire, prăpăd, degradare, corupție, decădere
smerenie - umilință, supunere, modestie
ultraj - injurie, ofensă, jignire, afront
uzură - degradare, eroziune, deteriorare, epuizare, oboseală, slăbire
zaharisire - cristalizare, ramolire, degradare, îmbătrânire
genuflexiune - îngenunchere, ploconeală, obediență, supunere
indisciplină - nesupunere, insubordonare, dezordine, anarhie
insubordonare - nesupunere, indisciplină, răzvrătire
ipoteză - presupunere, supoziție, conjectură, posibilitate, prezumție

UMILÍRE, umiliri, Acțiunea de a (se) umili și rezultatul ei. – umili.
UMILÍRE, umiliri, Acțiunea de a (se) umili și rezultatul ei. 1. Atitudine umilă; smerenie, umilință (1). Un sînt de piatră, care pe pămînt răsturnat sta, Ținînd mînele-ncrucite c-un aer de umilire. NEGRUZZI, S. II 85. 2. Jignire, înjosire, ofensă, umilință (2). M-am stăpînit și i-am urmat sfatul, dar vă închipuiți ce umilire! DUMITRIU, N. 36. Orice aluzie la faptul că era orfan îi era supărătoare ca o umilire nedreaptă. CĂLINESCU, E. O. I 55. Cîte umiliri rabdă, cîte defăimări sufere. NEGRUZZI, S. I 323.
omili umili
UMILÍ, umilesc, IV. 1. și A (se) pune într-o situație de inferioritate (neîndreptățită); a (se) înjosi. 2. A adopta o atitudine de supunere, de smerenie față de cineva sau de ceva. – Din umiliți. umil.
UMILÍ, umilesc, IV. 1. și A (se) pune într-o situație de inferioritate (neîndreptățită); a (se) înjosi. 2. A adopta o atitudine de supunere, de smerenie față de cineva sau de ceva. – Din umiliti. umil.
UMILÁ I umili.

Sinonimul cuvântului umilire