Dicționar de sinonime

Sinonime urban

Cuvântul „urban” are următoarele sinonime:

urban ( adjectiv )
  • binecrescut
  • civilizat
  • manierat
  • politicos
  • orășenesc
  • citadin
  • târgoveț
  • atent


Sinonime Apropiate

  • manierat - politicos, civilizat, subțire, rafinat, distins, binecrescut, stilat, afectat, căutat
  • binecrescut - manierat, civilizat, politicos, cumsecade
  • citadin - urban, orășenesc, târgoveț, orășean
  • atent - vigilent, treaz, circumspect, cu ochii-n patru, amabil, politicos, civilizat, binevoitor, curtenitor
  • cuviincios - respectuos, binecrescut, politicos, atent, decent, educat, la locul său
  • prevenitor - amabil, atent, curtenitor, politicos, serviabil
  • galant - curtenitor, amabil, drăguț, gentil, politicos, atent, darnic, generos, culant
  • îndatoritor - binevoitor, atent, serviabil, politicos, prevenitor
  • necioplit - necizelat, grosolan, brutal, nepoliticos, necrescut, neșlefuit, grobian, necivilizat
  • curtenitor - politicos, atent, amabil
  • troglodit - necioplit, primitiv, suburban, grosier, necivilizat
  • pironi - a fixa, a înțepeni, a țintui, a prinde, a imobiliza, a încremeni, a aținti, a concentra (atenția)
  • prevăzător - prudent, precaut, circumspect, atent, grijuliu
  • prudent - prevăzător, circumspect, precaut, atent, grijuliu, vigilent
  • prudență - prevedere, precauție, atenție, vigilență, circumspecție

Dex urban

  • URBÁN, -Ă, urbani, -e, Care ține de oraș, privitor la oraș; orășenesc. ♦ (Despre atitudine sau comportare) Care dă dovadă de urbanitate; politicos, amabil, civilizat. – Din urbain, urbanus.
  • URBÁN, -Ă, urbani, -e, Care ține de oraș, privitor la oraș; orășenesc. ♦ (Despre atitudinea sau modul de comportare al cuiva) Care dă dovadă de urbanitate; politicos, civilizat. – Din urbain, urbanus.
  • URBÁN, -Ă, urbani, -e, (În opoziție cu rural) Care ține de oraș, privitor la oraș, de oraș; orășenesc. Scriitor urban, este firesc ca I. L. Caragiale să nu fi dat un loc mare descrierilor de natură. VIANU, A. P. 138. ◊ (În vechea organizare administrativă) Comună urbană = oraș. ♦ (Despre atitudinea sau modul de comportare al cuiva) Politicos, manierat; civilizat.
  • URBÁN, -Ă 1. Referitor la oraș, din oraș; orășenesc. 2. (; despre atitudine, mod de comportare) Politicos, amabil, binecrescut. .
  • URBÁN, -Ă 1. referitor la oraș; orășenesc. 2. (; despre atitudine, comportare) politicos, bine crescut, civilizat. (< fr. urbain, lat. urbanus)
  • URBÁN ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de urbe; propriu urbei; de oraș; orășenesc; citadin. Construcție ~ă. Transport ~. 2) Care denotă politețe rafinată; caracterizat prin urbanitate. Atitudine ~ă. /<fr. urbain, lat. urbanus
  • Urban m. nume a 8 papi dintre cari URBAN II, predică prima cruciată la conciliul din Clermont (1088-1099) și URBAN VI, sub care se începu marea schismă din Occident (1378-1389).


Sinonimul cuvântului urban

Sinonimul cuvântului urban


Testează-te!