Sinonime vânturătoare

Cuvântul „vânturătoare” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• trior - vânturătoare
• morișcă - vânturătoare, pârâitoare, mulinetă
• tenta - a ispiti, a ademeni, a atrage, a momi, a seduce, a îmbia
• tentant - ispititor, atrăgător, ademenitor
• tentație - ademenire, ispită, momeală, atracție, seducție
• familie - cămin, casă, menaj, neam, rudă, descendență, spiță, viță, stirpe
• farmacie - spițerie, apotecă
• fuscel - spiță, treaptă, vergea
• genealogie - spiță, ascendență, înrudire, filiație
• generație - descendență, spiță, neam
• interna - a spitaliza
• iscodi - a spiona, a urmări, a supraveghea, a descoase, a ispiti, a chestiona, a întreba, a scorni, a imagina
• îmbia - a pofti, a invita, a oferi, a îndemna, a stimula, a ademeni, a amăgi, a ispiti, a momi
• îmbietor - ademenitor, atrăgător, seducător, ispititor, tentant
• ademenitor - atrăgător, tentant, ispititor, seducător, îmbietor

Dex vânturătoare

• VÂNTURĂTOÁRE, vânturători, 1. Mașină agricolă de sortat, care curăță semințele de impurități printr-un curent de aer produs de un ventilator și prin cernerea restului prin site. 2. Mașină folosită în turnătorie pentru vânturarea amestecurilor. – Vântura + -ătoare.
• VÂNTURĂTOÁRE ~óri f. Mașină agricolă care curăță semințele cerealelor de impurități cu ajutorul ventilatoarelor sau prin cernere; trior. /a vântura + suf. ~oare
• vânturătoare f. coș mare și lat pentru vânturatul grânelor.
• VÎNTURĂTOARE, vînturători, 1. Mașină agricolă care curăță semințele de impurități printr-un curent de aer produs de un ventilator. 2. Mașină folosită în turnătorie pentru vînturarea amestecurilor.
• VÎNTURĂTÓR, -OÁRE, vînturători, -oare, și (Astăzi numai cu determinări) Aventurier. O bandă de vînturători de mare, greci și maltezi, era de fapt stăpînă pe gura Dunării. BART, E. 320. Spuneau că e o vînturătoare ce cutreieră lumea pentru plăcerile ei. NEGRUZZI, S. I 44. ◊ (Adjectival) Și-ar fi pierdut timpul ca un cavaler vînturător. GHICA, A. 684.
• vînturătór, -oáre adj. Acela care vîntură. Fig. Rar. Aventurier (adică „vînturător de lume, de țară”). S. f., pl. orĭ. Mașină de vînturat grînele.
• VÂNTURĂTOÁRE s. (AGRON.) 1. trior, (prin Bucov.) șpiț, (Transilv. și Maram.) vânturașcă. 2. morișcă.
• VÎNTURĂTOARE 1. trior, (prin ) șpiț, ( și ) vînturașcă. 2. morișcă.

Sinonimul cuvântului vânturătoare

Testează-te!