Dicționar de sinonime
Sinonime vânzător
Cuvântul „vânzător” are următoarele sinonime:
vânzător ( substantiv )
- trădător
- iudă
- buticar
- buticist
- camelot
- comerciant
- negustor
- negociant
vânzător ( adjectiv )
- trădător
- proditor
- prodot
- iudă
- înșelător
Sinonime Apropiate
- iudă - trădător, vânzător, fariseu, fățarnic
- comerciant - negustor, vânzător
- negustor - comerciant, vânzător
- trădător - vânzător, delator, perfid, înșelător, infam, infidel, necredincios
- traficant - afacerist, contrabandist, comerciant (ilicit)
- tripotaj - escrocherie, potlogărie, înșelătorie
- falsitate - neadevăr, inexactitate, înșelătorie, denaturare, plăsmuire, escamotare, minciună, deformare, ipocrizie
- fantasmagoric - extravagant, ciudat, bizar, scrântit, neobișnuit, fantast
- fantastic - închipuit, ireal, imaginar, bizar, ciudat, straniu, fabulos, neobișnuit, fenomenal
- fantezist - imaginar, închipuit, născocit, fantastic, iluzoriu, ireal, bizar, ciudat, excentric
- fariseu - ipocrit, fățarnic, prefăcut, fals, nesincer, iudă, perfid
- fistichiu - bizar, curios, ciudat, extravagant, trăsnit, fantezist
- geambaș - negustor, samsar (de cal), șarlatan, hoț, escroc
- gelozie - temere, bănuială, suspiciune, ciudă, invidie, pică, necaz, ranchiună
- iluzoriu - înșelător, amăgitor, ireal, irealizabil
Dex vânzător
- VÂNZĂTÓR, -OÁRE, vânzători, -oare, și 1. Persoană fizică sau juridică care vinde bunuri (ocazional sau permanent). ♦ Persoană care este angajată într-un magazin pentru a efectua vânzarea mărfurilor și pentru a servi clientela. ◊ Vânzător de piei de cloșcă = negustor fără marfă și fără capital. ♦ (Adjectival) Care este de vânzare, destinat vânzării, de vândut. ◊ A face (un bun imobil) vânzător = a pune în vânzare, a vinde. 2. (Adesea adjectival) Trădător, înșelător. – Vinde + -ător.
- VÂNZĂTÓR, -OÁRE, vânzători, -oare, și 1. Persoană fizică sau juridică care vinde ceva (ocazional sau permanent). ♦ Persoană care este angajată într-un magazin pentru a efectua vânzarea mărfurilor și pentru a servi clientela. ◊ Vânzător de piei de cloșcă = negustor fără marfă și fără capital. ♦ (Adjectival) Care este de vânzare, destinat vânzării, de vândut. ◊ A face (un bun imobil) vânzător = a pune în vânzare, a vinde. 2. (Adesea adjectival) Trădător, înșelător. – Vinde + -ător.
- VÂNZĂTÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) Care se vinde; bun de vânzare. Marfă ~oare. /a vinde + suf. ~ător
- VÂNZĂTÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. 1) Persoană specializată în vinderea mărfurilor (într-un magazin). ◊ ~ de piei de cloșcă negustor fără marfă și fără mijloace bănești. 2) și adverbial Persoană care săvârșește un act de trădare (în scopuri meschine); trădător. ~ de țară. /a vinde + suf. ~ător
- vânzător m. 1. cel ce vinde; 2. fig. trădător: Iuda vânzătorul.
Antonime vânzător
- Vânzător ≠ cumpărător