Sinonime văpaie

Cuvântul „văpaie” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• foc - flacără, văpaie, vâlvătaie, pălălaie, căldură, arșiță, dogoare, incendiu, pârjol
• flacără - flamă, pară, foc, vâlvătaie, văpaie, pălălaie, ardoare, pasiune, pornire
• fierbințeală - dogoreală, arșiță, căldură, dogoare, caniculă, febră, temperatură, călduri, înflăcărare
• flamă - flacără, vâlvătaie
• căldură - temperatură, febră, fierbințeală, arșiță, caniculă, zăpușeală, dogoare, năduf, pojar
• dogoare - arșiță, dogoreală, căldură excesivă, cuptor
• jar - jeratic, jariște, șperlă, arșiță, dogoare, fierbințeală, febră
• zăduf - caniculă, arșiță, zăpușeală, necaz, supărare, pornire
• febră - temperatură, fierbințeală, călduri, dogoare, emoții, încordare, agitație, tensiune
• irita - a indispune, a enerva, a înfuria, a supăra, a inflama
• iritație - inflamare, enervare, supărare, revoltă, reacție
• nădușeală - zăduf, dogoare, arșiță, zăpușeală, sudoare, transpirație
• arșiță - căldură, dogoare, zăpușeală, pojar, zăduf, caniculă
• caniculă - arșiță, dogoare, nădușeală, zăduf, cuptor
• părăgini - a se dărăpăna, a se ruina, a se părădui, a se degrada

Dex văpaie

• VĂPÁIE, văpăi, 1. Flacără mare; pară. ♦ Arșiță, dogoare. ♦ Lumină strălucitoare. 2. Văpaiță (2). – vapë.
• VĂPÁIE, văpăi, 1. Flacără, pară; foc. Peste obrazul ca de marmură, lumînările de ceară din sfeșnice își tremurau văpăile. SADOVEANU, O. I 256. Tremurînd s-a stins văpaia lumînării de pe masă. TOPÎRCEANU, B. 73. Și palaturi aurite, ș-un acoperiș de paie, Cînd flacăra le cuprinde fac tot un fel de văpaie. HASDEU, R. V. 107. ◊ Îl privea și ea țintă cu ochii plini de văpaia suferinței. SADOVEANU, O. II 462. Grozavul vînt se zbate-n largul zării Și norii-mbracă haină de văpăi. COȘBUC, P. II 73. Nu voi să prind de veste Că mi s-a stins văpaia tinereții. VLAHUȚĂ, O. A. 82. ♦ Arșiță, dogoare. Hotărîseră astfel timpul de plecare, ca să scape de văpaia soarelui. PAS, Z. I 44. (Cu pronunțare regională) Vapaia amiezii lucra secundă după secundă. SADOVEANU, A. L. 200. 2. Lumină strălucitoare a corpurilor cerești; raze luminoase. Galbene văpăi de soare Peste deal acum se scurg. COȘBUC, P. I 315. Văpaia lunii s-așterne pe sclipitoarele întinderi. VLAHUȚĂ, O. A. 139. Luna... luna iese-ntreagă, se înalț-așa bălaie Și din țărm în țărm durează o cărare de văpaie. EMINESCU, O. I 154. 3. Văpaiță (2). Pescuitul cu văpaia. ANTIPA, P. 793.
• VĂPÁIE ~ăi f. 1) Ansamblu de flăcări mari, mai ales de culoare roșie, apărute în procesul arderii în mediul aerian; pară mare. 2) Emanație cu o temperatură foarte înaltă, provenită de la o sursă de căldură puternică; dogoare; pară. /<alb. vapë

Sinonimul cuvântului văpaie

Testează-te!