Dicționar de sinonime

Sinonime vanitos

Cuvântul „vanitos” are următoarele sinonime:

vanitos ( adjectiv )
  • orgolios
  • arogant
  • îngâmfat
  • încrezut
  • ambițios
  • plin de sine
  • trufaș
  • măreț
Alte sinonime:
  • fudul
  • grandoman
  • infatuat
  • înfumurat
  • megaloman
  • mândru
  • semeț
  • țanțoș
  • prezumțios
  • suficient
  • țâfnos
  • falnic
  • fălos
  • închipuit
  • pâșin
  • măros
  • nărtos
  • fumuros
  • preaînălțat
  • zadarnic
  • bățos
  • înțepat
  • scrobit
  • insolent
  • pretențios
  • deșert


Sinonime Apropiate

  • infatuat - îngâmfat, înfumurat, trufaș, orgolios, arogant, vanitos
  • fudul - îngâmfat, arogant, trufaș, încrezut
  • mândru - îngâmfat, fudul, trufaș, grandoman, înfumurat, orgolios, semeț, vanitos, chipeș
  • trufaș - fudul, îngâmfat, înfumurat, infatuat, arogant, semeț, mândru
  • țanțoș - încrezut, îngâmfat, arogant, fudul, semeț
  • falnic - măreț, impresionant, grandios, impozant, arătos, splendid, semeț, trufaș, mândru
  • grandoman - înfumurat, megaloman, îngâmfat, infatuat, încrezut, semeț
  • înțepat - împuns, pișcat, fudul, țanțoș, încrezut, înfumurat, închipuit, orgolios
  • măreț - impunător, grandios, monumental, impozant, splendid, falnic, magnific, fudul, încrezut
  • ambițios - orgolios, veleitar, pretențios, stăruitor, încăpățânat, insistent
  • boieros - trufaș, arogant, fudul
  • răsfățat - alintat, răzgâiat, capricios, prost-crescut, îmbuibat, satisfăcut, arogant
  • răutăcios - dușmănos, ostil, hain, veninos, malițios, ironic, caustic, cinic, arogant
  • sacerdotal - bisericesc, preoțesc, sacral, solemn, măreț, sacru
  • splendid - minunat, admirabil, măreț, superb, magnific, strălucit, uimitor, excepțional, grandios

Dex vanitos

  • VANITÓS, -OÁSĂ, vanitoși, -oase, Plin de vanitate; orgolios, îngâmfat, înfumurat, trufaș. – Din vaniteux.
  • VANITÓS, -OÁSĂ, vanitoși, -oase, (Despre persoane și despre însușirile lor) Plin de vanitate; înfumurat, îngîmfat, trufaș. Afemeiat vanitos, era mîndru să se însoare cu o femeie atît de frumoasă. CAMIL PETRESCU, N. 47. Avînd o voință slabă... va ajunge la un amor propriu bolnăvicios, timid, vanitos și reflexiv. GHEREA, ST. CR. II 298. ◊ (Substantivat) Un asemenea vanitos, cu dibăcie folosit, multe și mari servicii le-ar putea mijloci. C. PETRESCU, A. R. 17.
  • VANITÓS, -OÁSĂ Trufaș; înfumurat, îngâmfat. .
  • VANITÓS, -OÁSĂ plin de vanitate; orgolios, trufaș; înfumurat. (< fr. vaniteux)
  • VANITÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) și substantival Care este plin de vanitate; orgolios; trufaș; infatuat. 2) (despre manifestări ale oamenilor) Care denotă vanitate. /<fr. vaniteux
  • vanitos a. plin de vanitate: om vanitos. ║ m. cel ce se crede mai presus decât merită.
  • *vanitós, -oásă adj. (fr. vaniteux, d. vanité, vanitate). Plin de vanitate, deșert: om vanitos. Adv. Cu vanitate: a-țĭ arăta vanitos bogățiile.
  • VANITÓS adj. v. îngâmfat.
  • VANITOS fudul, grandoman, infatuat, încrezut, înfumurat, îngîmfat, megaloman, mîndru, orgolios, semeț, trufaș, țanțoș, prezumțios, suficient, ( și ) măreț, ( și ) țîfnos, falnic, fălos, închipuit, ( și ) pîșin, (prin ) măros, (prin ) nărtos, fumuros, preaînălțat, zadarnic, bățos, înțepat, scrobit. (Ce te ții așa ~?; un om ~.)
  • Vanitos ≠ modest, simplu


Antonime vanitos

  • Vanitos ≠ modest, simplu


Sinonimul cuvântului vanitos

Sinonimul cuvântului vanitos


Testează-te!