Dicționar de sinonime
Sinonime vehement
Cuvântul „vehement” are următoarele sinonime:
vehement ( adjectiv )
- impetuos
- nestăpânit
- năvalnic
- violent
- furtunos
- furios
- iute
- aprins
- înfocat
- aprig
- dur
Alte sinonime:
- viguros
- virulent
- impulsiv
- înflăcărat
- nedomolit
- nepotolit
- nestăvilit
- sălbatic
- tumultuos
- viforos
- vijelios
- vulcanic
- cumplit
- de temut
- sever
Sinonime Apropiate
- violent - vehement, dezlănțuit, furtunos, nestăpânit, năvalnic, impulsiv, coleric, belicos, abuziv
- furtunos - viforos, vijelios, vifornic, agitat, tulburat, zbuciumat, năvalnic, impetuos, violent
- nestăpânit - aprig, focos, nestăvilit, vijelios, impetuos, năvalnic, impulsiv, agresiv, bătăios
- aprig - iute, focos, impetuos, pornit, nestăpânit, aspru, dârz, nemilos, înverșunat
- coleric - agresiv, mânios, irascibil, aprig, nestăpânit, iute, violent
- dezlănțuit - furtunos, impetuos, năvalnic, nestăpânit, nestăvilit
- furios - înfuriat, furibund, turbat, violent, nestăpânit, deliu
- furtunatic - furtunos, debordant, nestăpânit, dezlănțuit, năvalnic
- iute - sprinten, vioi, alert, repede, grăbit, aprig, impulsiv, nestăpânit, precipitat
- vehemență - virulență, violență, dezlănțuire, impetuozitate, înfocare
- violență - vehemență, dezlănțuire, impulsivitate, nestăpânire, agresivitate, brutalitate, duritate, abuz, siluire
- fierbinte - cald, încins, încălzit, arzător, aprins, focos, avântat, înfocat, pătimaș
- focos - temperamental, înfocat, înflăcărat, pătimaș, pasional, aprins, pasionat
- impulsiv - nestăpânit, nervos, iute, necumpănit, holeric, bătăios
- neîmpăcat - nemulțumit, nesatisfăcut, descumpănit, îndârjit, aprig, înverșunat, neînduplecat, violent, nepotolit
Dex vehement
- VEHEMÉNT, -Ă, vehemenți, -te, (Despre oameni și manifestările lor) Violent, impetuos, furtunos. – Din véhément, vehemens, -ntis.
- VEHEMÉNT, -Ă, vehemenți, -te, (Despre persoane și despre manifestările lor) Violent, impetuos, furtunos. Mai tîrziu, iar o scurtă și vehementă încăierare. CAMIL PETRESCU, TR. N. 299. ◊ (Adverbial) Grigore, abia stăpînindu-și revolta, întrerupe vehement pe arendaș. REBREANU, R. I 40.
- VEHEMÉNT, -Ă Violent, impetuos; aprig. .
- VEHEMÉNT, -Ă (despre oameni și manifestările lor) violent, impetuos; aprig. (< fr. véhément, lat. vehemens)
- VEHEMÉNT ~tă (~ți, ~te) (despre persoane și manifestările lor) Care manifestă vehemență; plin de vehemență. /<lat. vehemens, ~tis, fr. véhément
- vehement a. 1. cu o putere foarte mare, impetuos; 2. fig: care are căldură și energie: orator vehement.
- *vehemént, -ă adj. (lat. véhemens, -éntis). Ardent, impetuos (fără a fi furios): orator, discurs vehement. Adv. A vorbi vehement. V. violent.
- vehement.
- VEHEMÉNT adj. 1. viguros, violent, virulent. (Un protest ~.) 2. v. impetuos.
- VEHEMENT 1. viguros, violent, virulent. (Un protest ~.) 2. aprig, furtunos, impetuos, impulsiv, iute, înflăcărat, înfocat, năvalnic, nedomolit, nepotolit, nestăpînit, nestăvilit, sălbatic, tumultuos, violent, aprins, viforos, vijelios, vulcanic. (Temperament ~.)