Dicționar de sinonime
Sinonime veracitate
Cuvântul „veracitate” are următoarele sinonime:
veracitate ( substantiv )
- adevăr
- realitate
- veridicitate
Sinonime Apropiate
- adevăr - realitate, veridicitate, veracitate, real, autenticitate, exactitate, justețe
- truism - loc comun, banalitate, adevăr elementar
- falsitate - neadevăr, inexactitate, înșelătorie, denaturare, plăsmuire, escamotare, minciună, deformare, ipocrizie
- ficțiune - născocire, plăsmuire, scorneală, basm, poveste, falsitate, irealitate, aparență, minciună
- gogoașă - pancovă, craflă, cocon, minciună, născoceală, poveste, neadevăr
- inexactitate - eroare, neadevăr, falsitate, minciună, greșeală
- istoric - vechi, legendar, cronologic, evolutiv, valoros, însemnat, remarcabil, prețios, adevărat
- minciună - neadevărat, denaturare, falsificare, scorneală, plăsmuire, duplicitate, ipocrizie, viclenie, perfidie
- mușamaliza - a cocoloși, a acoperi, a ascunde (adevărul)
- natură - realitate, univers, mediu, viață, lume, fire, temperament, caracter, calitate
- aievea - adevărat, sigur, real, autentic, concret
- corect - drept, adevărat, just, exact, precis, cinstit, cumsecade, onest, integru
- dreptate - echitate, corectitudine, cinste, omenie, adevăr, justețe, obiectivitate, nepărtinire, integritate
- eroare - greșeală, inexactitate, neadevăr, erezie, culpă, vină, abatere
- eronat - greșit, inexact, neadevărat
Dex veracitate
- VERACITÁTE Veridicitate. – Din véracité, veracitas, -atis.
- VERACITÁTE Faptul de a fi conform cu adevărul, calitatea a tot ce este conform cu realitatea. Faptul se complică astfel într-un mod care ar da loc oarecărei îndoieli asupra veracității lui. ALECSANDRI, S. 92. A avut în vedere mai mult interesul său pecuniar decît acel al științei, care cere mai presus de toate veracitate și mai ales probitate. I. IONESCU, M. 107.
- VERACITÁTE Caracterul a ceea ce este adevărat, conform cu realitatea. .
- VERACITÁTE veridicitate. (< fr. véracité, lat. veracitas)
- VERACITÁTE f. livr. 1) Caracter veridic; veridicitate; autenticitate. Veracitatea unei mărturii. 2) Caracter fidel; fidelitate. A relata cu veracitate. /<fr. veracité
- *veracitáte f. (lat. verácitas, -átis, d. verax, adevărat). Calitatea de a fi adevărat: a stabili veracitatea unuĭ fapt.
- VERACITÁTE s. v. adevăr, realitate, veridicitate.
- veracitate ADEVĂR. REALITATE. VERIDICITATE.
Sinonimul cuvântului veracitate