Dicționar de sinonime
Sinonime verifica
Cuvântul „verifica” are următoarele sinonime:
verifica ( verb )
- a încerca
- a proba
- a cerca
- a probălui
- a probăi
- a probui
- a cerceta
- a controla
- a inspecta
- a revedea
- a revizui
- a revedui
- a teorisi
- a examina
Sinonime Apropiate
- inspecta - a controla, a verifica, a examina, a revizui
- încerca - a proba, a verifica, a experimenta, a căuta, a explora, a tatona, a vedea, a sonda, a cerceta
- încercare - verificare, probă, experimentare, tentativă, efort, strădanie, silință, sforțare, greutate
- examen - probă, verificare, examinare, concurs, control, test, cercetare, investigație, analiză
- experiență - experiment, experimentare, verificare, probă, încercare, rutină, probă
- probă - dovadă, mărturie, argument, încercare, verificare, examen, mostră, eșantion
- experiment - experiență, încercare, probă
- controla - a verifica, a inspecta, a supraveghea, a (se) stăpâni, a (se) supraveghea, a comanda, a regla
- experimenta - a încerca, a proba
- privire - vedere, căutătură, scrutare, uitătură, ochire, văz, ochi, cercetare, examinare
- proba - a dovedi, a certifica, a atesta, a confirma, a verifica, a experimenta, a evidenția
- tentativă - încercare, intenție, plan, proiect
- val - talaz, trâmbă, undă, sul, vălătuc, meterez, șanț, cumpănă, încercare
- gusta - a încerca, a degusta, a aprecia, a prețui, a-i plăcea, a savura, a dejuna, a prânzi, a mânca (frugal)
- hazarda - a risca, a se încumeta, a se aventura, a se expune, a încerca
Dex verifica
- VERIFICÁ, verific, I. 1. A controla ceva pentru a constata dacă corespunde adevărului, cerințelor, calității sau anumitor date. 2. A examina pe cineva pentru a vedea în ce măsură corespunde funcției sau calității pe care o deține sau care i se încredințează. – Din vérifier, verificare.
- VERIFICÁ, verífic, I. 1. A controla ceva pentru a constata dacă corespunde adevărului, cerințelor, calității sau anumitor date. 2. A examina pe cineva pentru a vedea în ce, măsură corespunde funcției sau calității pe care o deține sau care i se încredințează. – Din vérifier, verificare.
- VERIFICÁ, verífic, I. 1. A controla, a examina pentru a constata dacă corespunde adevărului, realității sau a numitor date; a proba exactitatea. Tu ai făcut dosarele. Tu ai ales foițele, tu le-ai verificat. BARANGA, I. 211. Deschideam abecedarul și-mi verificam descoperirea. SADOVEANU, E. 113. Trebuie să verifice faptele, să aibă o explicare, să se lumineze. BART, E. 215. Adevărații prieteni se cunosc la nevoie, dar se verifică la bucurie. BARANGA, I. 161. 2. A cerceta activitatea cuiva, pentru a vedea în ce măsură corespunde funcției sau calității pe care o deține.
- VERIFICÁ tr. 1. a supune unui control pentru a constata dacă se îndeplinesc anumite condiții. 2. a cerceta activitatea cuiva. (< fr. vérifier, lat. verificare)