Dicționar de sinonime
Sinonime vibrație
Cuvântul „vibrație” are următoarele sinonime:
vibrație ( substantiv )
- vibrare
- zbârnâit
- trepidație
- tremur
- oscilație
Sinonime Apropiate
- vibrare - trepidație, tremur, freamăt, accent, emoție, patetism
- răsunet - ecou, vibrație, rezonanță, vâlvă, faimă, impresie
- țâțâi - a tremura, a palpita
- vibra - a trepida, a tremura, a zbârnăi, a fremăta, a tresălta
- vibrant - trepidant, tremurător, palpitant, impresionant, patetic, mișcător
- zgribuli - a tremura, a se rebeji, a se ghemui (de frig)
- zgudui - 1 a cutremura, a zgâlțâi, a zdruncina, a clătina, a mișca, a emoționa, a înfiora, a agita, a răscoli
- zguduit - răscolit, răvășit, cutremurat, zdruncinat, înfiorat
- fior - tremur, frison, emoție, înfiorare
- fluctuație - oscilație, instabilitate, variație, nestatornicie, mobilitate, inconsecvență
- fremăta - a foșni, a murmura, a susura, a tremura, a tresălta, a se înfiora, a vibra, a pulsa, a tresări
- fremătător - tremurător, vibrant, agitat, frământat
- frig - rece, răcoare, ger, frison, tremur, înfiorare, fior, malarie, paludism
- frisoane - friguri, tremur, tremurături, tremurici
- înfiora - a îngrozi, a cutremura, a înfricoșa, a zgudui, a încrâncena, a emoționa, a mișca, a răscoli
Dex vibrație
- VIBRÁȚIE, vibrații, 1. Mișcare oscilatorie periodică a unui corp sau a particulelor unui mediu, efectuată în jurul unei poziții de echilibru, cu frecvență relativ înaltă; oscilație. 2. Vibrare (2). 3. Emoție puternică, înfiorare, freamăt. – Din vibration, vibratio, -onis.
- VIBRÁȚIE, vibrații, 1. Mișcare periodică de du-te vino, cu frecvență relativ înaltă; mișcare oscilatorie, vibrare (1). Un clopot bătu de patru ori, limpede și cu vibrații prelungi. DUMITRIU, N. 98. Vibrație sonoră = vibrație perceptibilă pentru ureche. (Glumeț) Jos pe-un vîrf de campanulă Pururea-n vibrație, Și-a oprit o libelulă Zborul plin de grație. TOPÎRCEANU, P. 155. 2. Vibrare (2). Bolta cerească se limpezise și, în vibrația orbitoare a dimineții, părea căptușită cu o imensă pînză de mătasă albastră. BART, S. M. 54.
- VIBRÁȚIE 1. Mișcare periodică a unui corp față de o poziție de echilibru; oscilație. ♦ Sunet prelung care ia naștere la lovirea puternică a unui 2. Vibrare. ♦ Emoție puternică. .
- VIBRÁȚIE 1. (fiz.) mișcare oscilatorie periodică a unui corp sau a particulelor unui mediu elastic de o parte și de alta a unei poziții de echilibru, cu o frecvență relativ înaltă; vibrare, oscilație. 2. emoție puternică. (< fr. vibration, lat. vibratio)
- VIBRÁȚIE ~i f. Mișcare periodică alternativă, de o amplitudine mică și de o frecvență relativ înaltă. /<fr. vibration
- VIBRAȚIÚNE vibrație.