Sinonime vrăjitoare

Cuvântul „vrăjitoare” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• zgripțuroaică - cotoroanță, baborniță, hârcă
• hârcă - craniu, scăfârlie, căpățână, țeastă, tivgă, baborniță, zgripțuroaică, hoașcă, cotoroanță
• hodorog - babalâc
• bârnă - bară, grindă, pociumb, drug, babă, stâlp, bagdadie

Dex vrăjitoare

• vrăjitoare f. 1. babă ce superstițiunea o credea în legătură cu necuratul spre a face rău oamenilor: vrăjitoarele ar avea puterea a închiega apele, a lega ploile, a ghici viitorul și a vindeca de boale; 2. Bot. vrotilică.
• VRĂJITÓR, -OÁRE, vrăjitori, -oare, și (Adesea ) Persoană care face vrăji (1), care se ocupă cu vrăjitoria. – Vrăji + -tor.
• VRĂJITÓR, -OÁRE, vrăjitori, -oare, și (În basme și în superstiții) Persoană care face vrăji, care se ocupă cu vrăjitoria. Te urmară pașii mei Prin păduri de vrăjitoare, prin palatele cu zmei. EFTIMIU, Î. 105. Ca un vrăjitor, tot ce-l încunjura, era rodul propriei lui energii. ANGHEL, PR. 58. Bătrîna Canidie, vestita vrăjitoare, I-a spus ca să se ude în șepte nopți pe trup Cu sînge de năpîrcă. ALECSANDRI, T. II 201. ◊ (Adjectival) Mi-a părut foarte rău că n-am putut afla ce-a făcut Irina, baba vrăjitoare, la groapa Iepii. SADOVEANU, O. VIII 197. Cîte muieri vrăjitoare Și babe descîntătoare, Toate vie să-mi descînte. POP.
• VRĂJITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care vrăjește; om care face vrăji; mag. /a vrăji + suf. ~tor
• vrăjitór, -oáre s., pl. f. orĭ, ca ursitorĭ, privighetorĭ. Vest. Fărmăcător, -oare (care face farmece). – Ca adj., pl. f. oare: femeĭ vrăjitoare. V. bahorniță.
• VRĂJITOÁRE s. babă, (rar) vrăjitoreasă, (pop.) băbăreasă, fermecătoare, fermecătoreasă, meșteră, meșteriță, (reg.) bosconiță, cotoroanță, meștereasă, meșteritoare, șișcă, (prin Transilv.) bosorcaie. (I-a descântat o ~.)

Sinonimul cuvântului vrăjitoare

Testează-te!