Dicționar de sinonime

Sinonime vremelnic

Cuvântul „vremelnic” are următoarele sinonime:

vremelnic ( adjectiv )
  • temporar
  • momentan
  • provizoriu
  • trecător
  • nedefinitiv
  • tranzitoriu
  • provizoric
  • provizornic
  • precariu
  • vremelnicesc
  • momental
  • momentos
  • efemer
  • pieritor
  • schimbător
  • pasager
  • petrecător
  • piericios
  • pierit
  • stricăcios
  • temporal
  • călător
  • deșert
  • de scurtă durată


Sinonime Apropiate

  • temporar - vremelnic, provizoriu, tranzitoriu, trecător, momentan
  • pieritor - muritor, efemer, fragil, plăpând
  • fugar - fugitiv, trecător, fugaci, efemer, pasager, fugit, evadat, dezertor
  • călător - drumeț, voiajor, trecător, pasager, nomad, migrator, nestabil
  • pieton - trecător, pasager
  • flotant - plutitor, nestabil, trecător, pasager
  • fugitiv - trecător, efemer, fugar, sumar, rapid, superficial
  • interimar - provizoriu, locțiitor, temporar
  • nemuritor - nepieritor, veșnic, etern, sempitern, durabil, celebru, faimos, reputat, vestit
  • deocamdată - acum, pentru moment, momentan, până una-alta, provizoriu
  • peregrina - a cutreiera, a colinda, a călători, a umbla, a hoinări
  • slab - debil, vlăguit, costeliv, jigărit, supt, sfrijit, pierit, fricos, ezitant
  • steril - sterp, sec, neproductiv, nefertil, deșert, zadarnic, inutil, infructuos, van
  • sterilitate - incapacitate, deșert, ariditate
  • turna - a vărsa, a deșerta, a realiza, a croi, a compune, a potrivi, a pârî, a denunța, a reclama

Dex vremelnic

  • VREMÉLNIC, -Ă, vremelnici, -ce, De scurtă durată; temporar, trecător; instabil; efemer; vremelnicesc. ♦ Care are o viață efemeră. – Vreme + -elnic.
  • VREMÉLNIC, -Ă, vremelnici, -e, De scurtă durată, trecător, temporar, provizoriu; instabil; efemer. veneau pentru vechi procese, cu multă îndoială față de judecățile vremelnice. SADOVEANU, Z. C. 81. Mă uitam în toate părțile ca să fac mai de aproape cunoștință cu locul hărăzit mie de întîmplare pentru vremelnicul meu popas. HOGAȘ, M. N. 161. își schimbă hotărîrea, orînduind o comisie vremelnică de cîrmuire pentru Moldova. BĂLCESCU, O. II 286. ◊ (Adverbial) La ce dar să mai arate și Anei un vis urît, prin care trec vremelnic? VLAHUȚĂ, O. A. III 82. Luna de sub nouri ieșind ca să te vază... vremelnic sta de pază. BELDICEANU, P. 133. ♦ Care are o viață efemeră. (Substantivat; învechit, atestat în forma vremealnic) Să ne vedem ca niște vremealnici și muritori pre pămînt. ȚICHINDEAL, P. 188. – Variantă: (învechit) vremeálnic, -ă
  • VREMÉLNIC ~că (~ci, ~ce) Care durează puțină vreme; de durată scurtă; temporar; provizoriu. /vreme + suf. ~elnic
  • vremelnic a. temporar. .
  • vremélnic, -ă adj. (vsl. vrĭemenĭnŭ cu sufixu -ic). Temporar, pe cîtva timp. Adv. A trăit vremelnic în străinătate. – Maĭ rar și -icesc (adj.)
  • VREMEÁLNIC,-Ă vremelnic.
  • VREMÉLNIC adj., adv. 1. adj. v. temporar. 2. adv. v. temporar. 3. momentan, provizoriu, v. temporar. 4. v. trecător.


Antonime vremelnic

  • Vremelnic ≠ etern, permanent, veșnic


Sinonimul cuvântului vremelnic

Sinonimul cuvântului vremelnic


Testează-te!