Sinonime zâmbet

Cuvântul „zâmbet” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• scintilație - scânteiere, strălucire, sclipire
• strălucire - scânteiere, sclipire, luminăție, fast, splendoare, glorie
• licăr - sclipire, scânteiere
• fulgere - sclipire, scânteiere, fulger, clipă, moment
• lumină - strălucire, sclipire, lucoare, lumânare, sfeșnic, opaiț, învățătură, educație, instrucție
• perdaf - luciu, lustru, strălucire, săpuneală, dojana, mustrare, critică
• prestigiu - considerație, faimă, autoritate, vază, reputație, strălucire
• splendoare - strălucire, fast, măreție, grandoare
• șters - spălăcit, decolorat, inexpresiv, stins, discret, mediocru, fără strălucire
• fală - trufie, îngâmfare, orgoliu, vanitate, aroganță, fudulie, semeție, mândrie, strălucire
• glorie - mărire, onoare, slavă, grandoare, strălucire, laudă, elogiu, cinstire, omagiu
• grandoare - măreție, monumentalitate, splendoare, strălucire, fast, glorie
• iluminație - luminăție, lumină mare, strălucire
• irizare - lucire, scânteiere, iluminare
• luciu - strălucire, luminozitate, lustru, netezime

Dex zâmbet

• zâmbet 1 (Adesea urmat de determinări care exprimă natura, felul ) Mișcare ușoară de alungire a buzelor, însoțită de o expresie specifică a feței, pentru a exprima, de obicei, bucurie, satisfacție, zâmbeală (1), zămbire (1), zâmbitură (1). 2 Expresie a feței unei persoane care zâmbește (1) surâs, surâdere, zâmbeală (2), zâmbire (2), zâmbitură (2).
• ZẤMBET, zâmbete, Surâs. – Zâmbi + -et.
• ZẤMBET, zâmbete, Surâs. ♦ Strălucire, scânteiere. – Din zâmbi + -et.
• ZÂMBET ~e n. Râs fără sunet, exprimat numai prin destinderea buzelor; surâs. /a zâmbi + suf. ~et
• zâmbet f. surâs.
• ZÎMBÉT, zîmbete, 1. Faptul de a zîmbi, rîs abia schițat; surîs. Sta în jilțul roș, lîngă măsuță, și mă privea cu un zîmbet de bunătate. SADOVEANU, E. 105. Fața i se lumină într-un zîmbet ce părea că anunță o glumă. VLAHUȚĂ, O. A. III 31. Iar pe buze-i trece un zîmbet înecat, fermecător. EMINESCU, O. I 67. ◊ Macul cu lacrămi în ochi se uită spre soare cu zîmbet. COȘBUC, P. II 62. Strălucire; scînteiere. Munții negri și-nalță frunțile cărunte în zîmbetul de lună plină. MIRONESCU, S. A. 70. Iar soarele-n văzduhuri pline De zîmbetu-i cel cald de foc, Ileano, a uitat de tine! COȘBUC, P. I 125.
• zî́mbet n., pl. e (d. zîmbesc). Surîs, rîs maĭ ușor.
• zâmbet, -te.
• ZÂMBET s. surâs, zâmbire, (înv.) surâdere, zâmbitură. (Un ~ cuceritor.)
• ZÎMBET surîs, zîmbire, surîdere, zîmbitură. (Un ~ cuceritor.)

Sinonimul cuvântului zâmbet

Testează-te!