Dicționar de sinonime
Sinonime zburdălnicie
Cuvântul „zburdălnicie” are următoarele sinonime:
zburdălnicie ( substantiv )
- neastâmpăr, zbenguială, vioiciune, voioșie
- joacă, nebunie
Alte sinonime:
- zburdare
- zburdăciune
- joc
- zbenguire
- zbenguit
- zbânțuială
- zbânțuire
- zbânțuit
- zbânțuitură
- zbeng
- zbereguială
- zbânț
- zburdă
- petrecere
Sinonime Apropiate
- joacă - joc, amuzament, hârjoană, distracție, zbenguială
- joc - joacă, zbenguială, distracție, amuzament, dans, horă, întrecere, partidă, dispută
- schizofrenie - demență, scrânteală, nebunie, sminteală
- sminteală - țicneală, nebunie, aiureală, scrânteală, abatere, greșeală
- spontaneitate - naturalețe, promptitudine, vioiciune
- sprinteneală - vioiciune, agilitate, agerime, suplețe
- sturlubatic - zvăpăiat, nebunatic, neastâmpărat
- vervă - volubilitate, însuflețire, vioiciune, avânt
- veselie - voioșie, bună dispoziție, animație, jovialitate, haz, chef, petrecere, bairam
- vivacitate - vioiciune, dinamism, energie, putere
- zburdalnic - neastâmpărat, nebunatic, jucăuș, zglobiu, zvăpăiat
- jucăuș - vioi, zglobiu, neastâmpărat, dinamic
- nepotolit - neastâmpărat, neliniștit, nebunatic, zvăpăiat, zburdalnic, nestins, neîmpăcat, aprig, vajnic
- nerăbdare - neastâmpăr, nervozitate, impaciență, încordare, tensiune, febrilitate, surescitare, înfrigurare, agitație
- nerăbdător - nestăpânit, agitat, impacientat, neastâmpărat, încordat, febril, surescitat, nervos
Dex zburdălnicie
- ZBURDĂLNICÍE, (2) zburdălnicii, 1. Însușirea de a fi zburdalnic; vioiciune, neastâmpăr, voioșie. 2. Manifestare, faptă a celui zburdalnic; joc, petrecere; nebunie. – Zburdalnic + -ie.
- ZBURDĂLNICÍE, zburdălnicii, Însușirea de a fi zburdalnic; vioiciune, neastâmpăr, voioșie. ♦ Manifestare, faptă a celui zburdalnic; joc, petrecere; nebunie. – Zburdalnic + -ie.
- ZBURDĂLNICÍE, zburdălnicii, (La ) însușirea de a fi zburdalnic; vioiciune, voioșie, neastîmpăr. Ce însemnează această zburdălnicie în gîndurile și în simțirea mea? GAEACTION, O. I 182. Cum se depărta puțin, își recăpătă zburdălnicia obișnuită. REBREANU, R. II 29. Veverița pusese frîu neobositei sale zburdălnicii și... își mistuise ființa sa în încheietura umbroasă a unei crengi aeriene. HOGAȘ, M. N. 172. ♦ (Mai ales la ) Manifestare, faptă a celui zburdalnic; joc, petrecere, nebunie. Și ne-am adus noi aminte de toate din vremea noastră și-am rîs de zburdălniciile tinereții. SADOVEANU, L. 129.
- ZBURDĂLNICÍE, zburdălnicii, Însușirea de a fi zburdalnic; vioiciune, neastâmpăr, voioșie. ♦ Manifestare, faptă a celui zburdalnic; joc, petrecere; nebunie. – Din zburdalnic + -ie.
- ZBURDĂLNICÍE ~i f. 1) Caracter zburdalnic; neastâmpăr; zbenguială. 2) Joacă voioasă însoțită de multă mișcare; zbânțuială; zbenguială. /zburdalnic + suf. ~ie
- zburdălnicíe f. (d. zburdalnic). Calitatea de a fi zburdalnic.
- sburdălnicie f. starea celui sburdalnic.