Sinonime zidire

Cuvântul „zidire” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• construcție - clădire, edificiu, casă, imobil, zidire, alcătuire, structură, formație
• casap - măcelar casă1, locuință, domiciliu, cămin, adăpost, clădire, imobil, construcție, zidire
• clădire - construcție, edificiu, casă, imobil, local
• făptură - ființă, creatură, vietate, viețuitoare, trup, statură, înfățișare, aspect, conformație
• animal - făptură, dobitoc, creatură, ființă, vietate, viețuitoare, fiară, bestie, jivină
• bina - construcție, edificiu, eșafodaj
• creatură - ființă, persoană, făptură, vietate, animal
• ființă - vietate, animal, viețuitoare, creatură, făptură, om, persoană, individ, ins
• folclor - literatură populară, creație
• geneză - origine, gnoză, naștere, facere, apariție, ivire, creație
• lighioană - dihanie, bestie, fiară, sălbăticiune, jivină, animal, dobitoc, creaturi, făptură
• muritor - om, ființă, făptură, pământean
• naștere - facere, apariție, parturiție, ființare, procreație, geneză, origine, obârștie, proveniență
• bloc - stei, bolovan, imobil, construcție (cu etaje), alianță, grup, coaliție, grupare
• dispoziție - hotărâre, ordin, poruncă, normă, indicație, alcătuire, construcție, constituție, toane

Dex zidire

• ZIDÍRE, zidiri, 1. Acțiunea de a zidi și rezultatul ei. 2. Construcție, clădire, edificiu. 3. (În concepția creștină) Creație săvârșită de Dumnezeu. 4. Creatură, făptură, ființă. – zidi.
• ZIDÍRE, zidiri, 1. Acțiunea de a zidi; construire. 2. (Concretizat) Clădire, construcție, edificiu. Văzduhul scînteiază și, ca unse cu var, Lucesc zidiri, ruine pe cîmpul solitar. EMINESCU, O. I 69. Aceste zidiri nouă formează partea evropeienească a orașului. ALECSANDRI, C. 97. 2. (În concepțiile religioase) Creație săvîrșită de dumnezeu. facere (2). Învățătorul a început a scrie pe alb semnele gîndirii. După aceea, zi cu zi, a scris cerul, pămîntul și toată zidirea lui dumnezeu. SADOVEANU, P. 22. Se desfășur’ în ochi-mi minunile zidirii. ALEXANDRESCU, M 47. ♦ (Concretizat) Creatură, făptură, ființă. Păru-i galbin, lăsat pe spate, fața-i gingașă, ochii cei vineți, buzele subțiri și roșii, o ridicau peste celelalte zidiri ale lui d-zeu de pe pămînt. RETEGANUL, P. IV 45. Viața adevărată se întemeiază în lucrarea lui dumnezeu asupra zidirilor sale și a omenirii colective asupra fiecărui om în parte. BĂLCESCU, O. II 10. Toate celelante zidiri a pămîntului sînt supusă omului, DRĂGHICI, R. 131.
• ZIDÍRE, zidiri, 1. Acțiunea de a zidi. 2. Construcție, clădire, edificiu. 3. (În concepțiile religioase creștine) Creație săvârșită de dumnezeu. ♦ Creatură, făptură, ființă.
• ZIDÍRE ~i f. 1) v. A ZIDI. 2) Obiect zidit; construcție; clădire. 3) înv. Ființă vie; vietate; făptură; creatură. /v. a zidi

Sinonimul cuvântului zidire

Testează-te!