Dicționar de sinonime
Sinonime zor
Cuvântul „zor” are următoarele sinonime:
zor ( substantiv )
- grabă, urgență, febrilitate
- însuflețire, sârguință, elan
- necesitate, nevoie, strâmtoare
Alte sinonime:
- presiune
- necaz
- iuțeală
- rapiditate
- repezeală
- repeziciune
- viteză
- grăbire
- precipitare
- precipitație
- pripă
- pripeală
- pripire
- toi
- dârdoră
Sinonime Apropiate
- febrilitate - agitație, intensitate, grabă, încordare, înfrigurare, tensiune
- grabă - zor, viteză, repezeală, iuțeală, rapiditate, urgență, nerăbdare, precipitare, pripă
- entuziasm - avânt, ardoare, înflăcărare, elan, însuflețire, aprindere, înfocare, exaltare, animație
- necesitate - trebuință, cerință, nevoie, imperativ, obligație
- nevoie - trebuință, cerință, necesitate, imperativ, obligație, pretenție, lipsă, sărăcie, mizerie
- cerință - exigență, imperativ, necesitate, pretenție, dorință, deziderat, voință, trebuință, nevoie
- avânt - însuflețire, elan, ardoare, patos, pornire, impuls, progres, dezvoltare, înaintare
- elan - însuflețire, avânt, ardoare, fervoare, entuziasm, înflăcărare, vioiciune, pornire, impuls
- frenezie - pasiune, patimă, zel, extaz, delir, avânt, elan, însuflețire
- suflu - suflare, adiere, boare, respirație, elan, avânt, pornire, entuziasm
- temperament - natură, fire, caracter, energie, elan, vitalitate, ardoare, avânt
- vervă - volubilitate, însuflețire, vioiciune, avânt
- zel - râvnă, ardoare, hărnicie, stăruință, sârguință, strădanie, silință
- galeș - drăgăstos, languros, duios, melancolic, nostalgic
- grăbi - a iuți, a accelera, a zori, a presa, a urgenta, a precipita, a pripi, a devansa
Dex zor
- ZOR1 1. Activitate însuflețită, febrilă; grabă mare, urgență, sârguință, febrilitate, însuflețire. ◊ Cu zor sau cu tot zorul = în grabă, repede. De zor = din plin, din toate puterile; cu înfrigurare, cu însuflețire, cu elan. Cu zorul = cu forța, forțat. ◊ A avea zor = a se zori. ◊ Zor-zor = în mare grabă. A da zor = a lucra, a acționa cu mare grabă. A-i da zor cu (sau că...) = a nu mai conteni cu ceva, a insista. A da cuiva zor = a grăbi, a îmboldi pe cineva să facă ceva. A lua (pe cineva) la zor = a cere (cuiva) socoteală, a mustra. A lua (pe cineva) cu zorul = a constrânge, a forța (pe cineva). 2. Necesitate, nevoie; strâmtorare, necaz. A nu avea zor de ceva (sau de cineva) = a) a nu-i trebui, a nu-i fi necesar numaidecât; b) a nu-i păsa, a nu avea habar de ceva (sau de cineva). Ce zor ai? = ce-ți pasă? ce te interesează? ce-ți trebuie? A nu avea zor să... (sau de a...) = a nu avea interes să... – Din zor „silă, forță”.
- ZOR2 zur.