Dicționar de sinonime
Sinonime zurliu
Cuvântul „zurliu” are următoarele sinonime:
zurliu ( adjectiv )
- nebunatic
- zvăpăiat
- aiurit
- smintit
- zărghit
Alte sinonime:
- zburdalnic
- drăcos
- neastâmpărat
- nebun
- sprințar
- vioi
- zăpăcit
- zbânțuit
- zglobiu
- zvânturat
- zvânturatic
- zbanghiu
- sturlubatic
- sturluibat
- saitoc
- șulhetic
- zburdatic
- zburdător
- aiurea
- bezmetic
- descreierat
- țicnit
- zănatic
- dezmetic
- deșucheat
- pălăvatic
- silhui
- prilestit
- șucheat
- tui
- tuieș
- zălud
- turluliu
- sanchiu
- smucit
- trăsnit
- țăcănit
- într-o ureche
- într-o doagă
Sinonime Apropiate
- smintit - nebun, țicnit, smucit, aiurit, zănatic, bezmetic, zălud, zurliu
- zvăpăiat - zburdalnic, zglobiu, nebunatic, alintat, ușuratic, zurliu, superficial
- sturlubatic - zvăpăiat, nebunatic, neastâmpărat
- zburdalnic - neastâmpărat, nebunatic, jucăuș, zglobiu, zvăpăiat
- nepotolit - neastâmpărat, neliniștit, nebunatic, zvăpăiat, zburdalnic, nestins, neîmpăcat, aprig, vajnic
- aiurit - zăpăcit, zănatic, zurliu, besmetic, țicnit, nebun
- anormal - neobișnuit, nefiresc, ieșit din comun, țicnit, aiurit, nebun, smintit
- bezmetic - aiurit, zăpăcit, dereglat, pierdut, smintit, țignit
- înnebunit - nebun, alienat, țicnit, căpiat, scrântit, smintit, aiurit, sonat, apucat
- uituc - distrat, zăpăcit, aiurit, fără memorie
- zăbăuc - zăpăcit, aiurit, derutat, năuc
- zevzec - nătărău, prostănac, nerod, neghiob, aiurit, năuc
- zglobiu - zburdalnic, sprinten, viol, zvăpăiat
- flușturatic - neserios, nebunatic, ușuratic, frivol, nestatornic
- greșit - incorect, eronat, inexact, smintit, fals, nefondat, rău, nepotrivit, prost
Dex zurliu
- ZURLÍU, -ÍE, zurlii, Zvăpăiat, nebunatic; smintit. – zorlu.
- ZURLÍU, -ÍE, zurlii, Zvăpăiat, nebunatic; smintit. – zorlu.
- ZURLÍU, -ÍE, zurlii, (Familiar) Zvăpăiat, nebunatic; neîntreg la minte, smintit, într-o ureche.
- ZURLÍU, -ÍE, zurlii, Zvăpăiat, nebunatic; smintit. – zoriu.
- ZURLÍU ~ie (~ii) fam. 1) Care nu stă locului nici un moment; fără astâmpăr; neastâmpărat; zburdalnic; zbanghiu. 2) Care și-a pierdut facultatea de a judeca normal; care și-a ieșit din minți; smintit; țicnit; trăsnit. /cf. turc. zorlu modificată
- zurlíŭ, -íe adj. (turc. zorlú, viguros, violent. V. zor). Dun. Fam. Răpezit, apucat, zăpăcit.
- ZURLÍU adj. 1. v. zburdalnic. 2. v. smintit.
- ZURLIU 1. drăcos, neastîmpărat, nebun, nebunatic, sprințar, vioi, zăpăcit, zbînțuit, zburdalnic, zglobiu, zvăpăiat, zvînturat, zvînturatic, zbanghiu, sturlubatic, sturluibat, (prin ) saitoc, șulhetic, zburdatic, zburdător. (Copil ~.) 2. aiurea, aiurit, bezmetic, descreierat, nebun, smintit, țicnit, zănatic, zăpăcit, (rar) dezmetic, deșucheat, pălăvatic, silhui, ( și ) prilestit, șucheat, tui, tuieș, zălud, zărghit, turluliu, sanchiu, smucit, trăsnit, țăcănit. (Ce tip ~ !)
- zurlíu (-ie), – Zăpăcit, nebunatic, smintit. – zurlu. ζουρλος (Graur, BL, IV, 200), fără legătură cu zuralo „robust” (Graur 195). La origine stă zorlu „violent”, zor.
- zurliu, -ie zurlii nebun
Sinonimul cuvântului zurliu