Sinonime îmbielșugare

Cuvântul „îmbielșugare” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• îmbelșugare - belșug, abundență, îndestulare, opulență, prisos
• prisosință - belșug, prisos, abundență, îndestulare, disponibilități
• abundență - belșug, bogăție, prisos, opulență, îmbelșugare
• belșug - bogăție, opulență, abundență, îndestulare, rod, prisos, huzur
• prisos - excedent, surplus, prisosință, belșug, abundență
• opulență - belșug, abundență, avere, tezaur
• afluență - mulțime, aflux, goală, îmbulzeală, belșug, surplus, abundență, supraproducție
• bogăție - avere, avuție, belșug, prosperitate, prisos, cheag, amploare, abundență, vastitate
• dărnicie - mărinimie, generozitate, larghețe, belșug, abundență, rodnicie, opulență
• berechet - belșug, prisos, opulență, abundență, huzur
• saț - îndestulare, îmbuibare, satisfacere, saturare
• gârlă - pârâu, ponor, mult, din belșug, berechet
• huzur - lăfăire, trândăvie, îmbuibare, belșug, bunăstare
• înflorire - progres, belșug, prosperare, avânt, propășire, bunăstare, podoabă, dichiseală, ornament
• mănos - roditor, fertil, bogat, îmbelșugat, abundent, profitabil, rentabil, bănos, lucrativ

Dex îmbielșugare

• ÎMBIELȘUGÁRE îmbelșugare.
• îmbelșuga (Rar) A face pământul să dea roade îmbelșugate.
• îmbelșugare 1 (Rar) Fertilizare a pământului. 2 Belșug. 3 Îndestulare.
• îmbielșuga îmbelșuga
• îmbieșlugare îmbelșugare
• ÎMBELȘUGÁ, îmbelșughez, I. (Rar) A face pământul să rodească, să devină îmbelșugat. – În + belșug.
• ÎMBELȘUGÁRE Belșug; abundență, îndestulare. – îmbelșuga.
• ÎMBELȘUGÁ, îmbelșughez, I. (Rar) A face să rodească, să fie îmbelșugat. Sunînd grăunțele, pe bulgări plouă; Speranța, dragostea lui sfîntă, dorul De-a-mbelșuga cu munca lui ogorul, Le seamănă cu mîinile-amîndouă. VLAHUȚĂ, O. A. 28.
• ÎMBELȘUGÁRE Belșug, abundență, îndestulare. Unchiașul... de la venirea băiatului, trăia mai bine și mai cu îmbelșugare. POPESCU, B. IV 42. Frumusețile ce natura le răspîndește... cu atîta îmbelșugare. NEGRUZZI, S. I 315. – Variantă: îmbielșugáre (SADOVEANU, D. P. 158)
• A ÎMBELȘUGÁ ~ghéz tranz. rar (ogoare) A face să aibă belșug (prin muncă și organizare). /în + belșug

Sinonimul cuvântului îmbielșugare

Testează-te!