Sinonime înșuruba

Cuvântul „înșuruba” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• percepe - a simți, a sesiza, a înțelege, a observa, a distinge, a remarca, a încasa, a strânge, a aduna (impozite)
• prescurta - a scurta, a abrevia, a reduce, a condensa, a concentra, a restrânge, a micșora
• presiune - apăsare, condensare, strângere, constrângere, obligare, forțare
• prohibi - a opri, a interzice, a restrânge, a îngrădi
• rechiziție - sechestrare, preluare, strângere
• recolta - a culege, a strânge, a aduna
• regrupa - a (se) reuni, a (se) strânge, a (se) aduna
• sintetiza - a concentra, a restrânge, a rezuma, a generaliza
• strâmta - a îngusta, a restrânge, a limita
• violenta - a forța, a constrânge, a sili
• ghemui - a se chirci, a se strânge, a se contracta, a (se) a duna, a se încovriga, a îngrămădi
• grămădi - a înghesui, a vrăfui, a aglomera, a strânge
• grupa - aduna, a reuni, a comasa, a strânge, a asambla, a asocia, a aranja, a clasifica, a distribui
• impune - a obliga, a constrânge, a sili, a pretinde, a cere, a trebui, a necesita, a impresiona, a mișca
• încasa - a lua, a primi, a obține, a ridica, a percepe, a strânge

Dex înșuruba

• înșuruba 1 A fixa în locașul ei o piesă cu ghivent a înșurubui (1). 2 A strânge un șurub prin învârtire pentru a fixa ceva a înșurubui (2). 3 A asambla două piese prevăzute cu ghivent a înșurubui (3). 4 A se strânge de jur-împrejurul cuiva. 5 A potrivi. 6 A ține din scurt. 7 A ~ pe cineva împotriva altuia A ațâța.
• ÎNȘURUBÁ, înșurubez, I. A strânge un șurub prin învârtire pentru a fixa, a prinde ceva; a fixa în locașul ei o piesă cu ghivent. ♦ A asambla două piese prevăzute cu ghivent. – În + șurub.
• ÎNȘURUBÁ, înșurubez, I. 1. A da unui șurub sau altei piese filetate o mișcare de rotație, astfel încît să pătrundă într-un material sau într-o piesă filetată. Înșurubez o piuliță. Înșurubez un bec electric. ▭ Omul... începuse să taie ceva, să lipească și să înșurubeze ceva. C. PETRESCU, C. V. 139. ◊ Țipă jandarmul, înșurubîndu-și arma la umăr. CAMILAR, N. I 233. ♦ A se învîrti în spirală. În ciuda frigului și vîntului tăios pe care-l auzeau... cum plînge înșurubîndu-se în hornul sobei de tuci stinse, totuși afară stătea cineva și-i privea. DUMITRIU, V. L. 29. 2. A încurca, a înfunda (pe cineva). Îl înșuruba în articole de legi, il purta la judecătorie. PAS, Z. I 151. – Variantă: înșurupá I.
• A ÎNȘURUBÁ ~éz tranz. 1) (obiect) A fixa printr-un șurub. 2) (piulițe) A îmbrăca pe filetul unui șurub (prin răsucire). /în + șurub
• înșiruba înșuruba
• înșurupa înșuruba
• ÎNȘURUPÁ I înșuruba.
• înșurupà v. a pune șurupul.

Antonime înșuruba

• A înșuruba ≠ a deșuruba

Sinonimul cuvântului înșuruba

Testează-te!