Dicționar de sinonime

Sinonime violenta

Cuvântul „violenta” are următoarele sinonime:

violenta ( verb )
  • a forța
  • a constrânge
  • a sili
Alte sinonime:
  • constrânge
  • face
  • forța
  • obliga
  • sili
violență ( substantiv )
  1. vehemență, dezlănțuire, impulsivitate, nestăpânire
  2. agresivitate, brutalitate, duritate, abuz, siluire
Alte sinonime:
  • stridență
  • răutate
  • forță
  • impetuozitate
  • înfocare
  • intensitate
  • asprime
  • barbarie
  • cruzime
  • ferocitate
  • neîndurare
  • neomenie
  • sălbăticie
  • vitregie
  • nemilă
  • nemilostivire
  • câinie
  • câinoșenie
  • năsilnicie
  • crâncenie
  • cruzie
  • cumpliciune
  • cumplire
  • grozăvie
  • neomenire
  • răiciune
  • sălbătăcime
  • sălbăticiune
  • sirepie
  • varvarie
  • constrângere
  • silă
  • silnicie
  • servitute
  • sălăbărie
  • nevoie
  • potrivnicie
  • silință
  • silnicire
  • strânsoare
  • presiune
  • virulență
  • putere mare
  • tărie
  • violentare


Sinonime Apropiate

  • impulsivitate - violență, nestăpânire, dezlănțuire, agresivitate
  • vehemență - virulență, violență, dezlănțuire, impetuozitate, înfocare
  • nevoi - a constrânge, a obliga, a sili, a forța, a căzni, a chinui, a canoni, a munci, a trudi
  • brutalitate - duritate, asprime, răutate, agresivitate, neomenie
  • constrânge - a obliga, a sili, a forța, a presa
  • forța - a constrânge, a sili, a obliga, a presa, a se strădui, a se zbate, a se opinti, a se sforța, a-și da silința
  • forță - putere, tărie, dinamism, vigoare, energie, capacitate, violență, presiune, constrângere
  • presiune - apăsare, condensare, strângere, constrângere, obligare, forțare
  • răutate - neomenie, violență, brutalitate, cruzime, sălbăticie, maliție, venin, cinism, sarcasm
  • strădanie - efort, străduință, sforțare, silință, zbatere, trudă, osteneală, travaliu
  • strădui - a se sili, a se sforța, a se zbate, a se căzni, a se trudi, a se munci, a se frământa, a se canoni
  • impune - a obliga, a constrânge, a sili, a pretinde, a cere, a trebui, a necesita, a impresiona, a mișca
  • încercare - verificare, probă, experimentare, tentativă, efort, strădanie, silință, sforțare, greutate
  • lupta - a se bate, a se război, a se înfrunta, a se combate, a se întrece, a se măsura, a se sili, a se strădui, a se sforța
  • obliga - a constrânge, a sili, a impune, a determina, a se angaja, a consimți, a se lega

Dex violenta

  • VIOLENTÁ, violentez, I. A comite un act de violență; a constrânge, a sili, a forța. – Din violenter.
  • VIOLENTÁ, violentez, I. A comite un act de violență; a constrînge, a sili, a forța.
  • VIOLENTÁ I. A săvârși un act de violență; a constrânge, a sili, a forța. .
  • VIOLENTÁ tr. a săvârși un act de violență; a constrânge, a sili. (< fr. violenter)
  • A VIOLENTÁ ~éz tranz. A supune la ceva în mod violent; a trata cu violență; a forța. /<fr. violenter
  • violentà v. a constrânge, a silui.
  • VIOLÉNT, -Ă, violenți, -te, 1. Care se produce sau acționează cu putere, cu intensitate, cu violență; intens, puternic, tare. ♦ (Despre culori, lumină etc.) Izbitor, țipător; tare, viu, puternic. 2. (Despre ființe) Care are o fire nestăpânită, care se înfurie ușor, impulsiv, brutal, irascibil. ♦ (Despre manifestări ale ființelor) Care arată violență, impulsivitate, nestăpânire, agresiune. 3. Care se face cu forța; brutal, silnic. ◊ Moarte violentă = moarte provocată de un factor extern (traumatic, fizic, chimic, mecanic sau psihic). – Din violent, violentus, violento.
  • VIOLÉNȚĂ, violențe, 1. Însușirea, caracterul a ceea ce este violent (1); putere mare, intensitate, tărie. 2. Lipsă de stăpânire în vorbe sau în fapte; impulsivitate, brutalitate, vehemență. 3. Faptul de a întrebuința forța brutală; constrângere, violentare; siluire; încălcare a ordinii legale. ♦ Faptă violentă, impulsivă. – Din violence, violentia, violenza.


Sinonimul cuvântului violenta

Sinonimul cuvântului violenta


Testează-te!