Dicționar de sinonime
Sinonime îndreptat
Cuvântul „îndreptat” are următoarele sinonime:
îndreptat ( adjectiv )
- nivelat
- întremat
- fortificat
- înfiripat
- întărit
- înzdrăvenit
- reconfortat
- refăcut
- restabilit
- tonificat
- pribolit
- netezit
- însănătoșit
- lecuit
- ridicat
- tămăduit
- vindecat
- sănătoșat
Sinonime Apropiate
- curativ - lecuitor, tămăduitor, vindecător
- fortăreață - fort, bastion, fortificație, întărîtură, castru, cetate
- fortificație - fortăreață, întăritură, bastion
- cetate - fortăreață, fortificație, fort, întăritură
- accentuat - reliefat, subliniat, evidențiat, potențat, întărit, întețit, fortificat, crescut, mărit
- baricadă - întăritură, fortăreață, fortificație, zid, obstacol, baraj, piedică, opreliște, stop
- perfid - viclean, fals, prefăcut, nesincer
- proaspăt - fraged, nou, recent, nealterat, odihnit, refăcut, revigorat
- reconfortant - întăritor, tonic, fortifiant, recreativ
- stenic - fortifiant, întăritor
- șiret - viclean, perfid, fals, prefăcut, șmecher, ipocrit
- fariseu - ipocrit, fățarnic, prefăcut, fals, nesincer, iudă, perfid
- fățarnic - ipocrit, prefăcut, fals, nesincer
- fortifiant - tonic, întăritor, reconfortant
- iezuit - ipocrit, prefăcut, nesincer
Dex îndreptat
- îndreptat2, ~ă 1 ( obiecte strâmbe, deformate) Readus la forma normală, dreaptă. 2 ( persoane) Care și-a corectat ținuta. 3 Care s-a schimbat din rău în bine îmbunătățit. 4 (Rar) Care a redevenit drept, cinstit, corect. 5 ( vreme) Ameliorat. 6 (; ; butoi) Ale cărui spații între doage au dispărut prin umflare cu apă. 7 (; armată) Reorganizat. 8 Întremat după boală. 9 Revenit la înfățișare prosperă. 10 ( bețivi) Care a îndepărtat efectele beției. 11 Care și-a corectat comportamentul. 12 Dezvinovățit. 13 Mântuit. 14 Scuzat. 15 Călăuzit pe drumul bun. 16 Îndrumat spre o hotărâre potrivită. 17 Căruia i s-a poruncit. 18 Răsplătit. 19 ( privire) Orientat spre ceva. 20 Care a plecat spre o anumită țintă. 21 ( vehicule) Condus într-o anumită direcție. 22 ( ape) Căruia i s-a schimbat cursul. 23 ( rugăminți) Care este adresată cuiva. 24 ( arme de foc) Cu care se țintește spre ceva. 25 ( urechi) Ciulit.
- îndreptat1 1-11 Îndreptare (1-11). 12 Dezvinovățire. 13 Mântuire. 14 Scuzare. 15- 16 Îndreptare (15-16). 17 Poruncă. 18 Sentință. 19 Răsplată. 20 Dreptate. 21 Pretext. 22-30 Îndreptare (22-30).
- ÎNDREPTÁT, -Ă, îndreptați, -te, 1. (Despre obiecte strâmbe, deformate) Readus la forma, la starea normală, dreaptă. 2. Corectat, rectificat. ♦ (Rar) Drept, cinstit, corect. – îndrepta.
Antonime îndreptat
- A îndrepta ≠ a deruta
- A (se) îndrepta ≠ a (se) strâmba, a (se) înrăutăți, a se pleca, a se răsturna
Sinonimul cuvântului îndreptat