Sinonime cetate

Cuvântul „cetate” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• fortăreață - fort, bastion, fortificație, întărîtură, castru, cetate
• fortificație - fortăreață, întăritură, bastion
• baricadă - întăritură, fortăreață, fortificație, zid, obstacol, baraj, piedică, opreliște, stop
• citadelă - cetățuie, fortăreață, întăritură
• fort - fortăreață, fortificație
• cazemată - buncăr, fortificație
• cetățuie - citadelă, fortăreață
• presiune - apăsare, condensare, strângere, constrângere, obligare, forțare
• reconfortant - întăritor, tonic, fortifiant, recreativ
• salahorie - trudă, corvoadă muncă, efort, chin
• stenic - fortifiant, întăritor
• strădanie - efort, străduință, sforțare, silință, zbatere, trudă, osteneală, travaliu
• strădui - a se sili, a se sforța, a se zbate, a se căzni, a se trudi, a se munci, a se frământa, a se canoni
• străduință - efort, strădanie, osteneală, travaliu
• tihni - a-i prii, a satisface, a conveni, a reconforta, a mulțumi, a bucura

Dex cetate

• cetate 1 Loc întărit cu lucrări de apărare militară baște, fortăreață. 2 Loc de apărare, de siguranță și de refugiu. 3 O parte dintr-un pătrat, la jocul numit „bătălia cu tunuri”. 4-5 Locuitori sau soldați dintr-o cetate. 6-7 Oraș întărit sau partea împrejmuită de ziduri și întărituri dintr-un oraș. 8-9 Oraș (mare). 10-11 (; după székváros; ) ~ de scaun Capitală (de județ). 12 Locuitori ai unui oraș.
• CETÁTE, cetăți, 1. Loc întărit printr-un sistem de fortificații; fortăreață. ♦ Oraș sau cartier al unui oraș care reprezintă o unitate cu caracteristici speciale. Cetate universitară. ♦ Nume dat cartierului mai vechi al unui oraș în care a existat o cetate (1). ♦ Totalitatea locuitorilor unui oraș (întărit). 2. (; în sintagma) Cetate de scaun = reședința permanentă a domnului în Țările Române; capitală. – civitas, -atis.
• CETÁTE, cetăți, 1. Loc întărit printr-un sistem de fortificații; fortăreață. ♦ Oraș sau cartier al unui oraș care reprezintă o unitate cu caracteristici speciale. Cetate universitară. ♦ Nume dat cartierului mai vechi al unui oraș în care a existat o cetate (1). ♦ Locuitorii unui oraș (întărit). 2. (; în sintagma) Cetate de scaun = reședința permanentă a domnului în țările românești; capitală. – civitas, -atis.

Sinonimul cuvântului cetate

Testează-te!