Sinonime înfulecare

Cuvântul „înfulecare” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• saț - îndestulare, îmbuibare, satisfacere, saturare
• zidire - construcție, clădire, edificiu, creație, creatură, făptură
• huzur - lăfăire, trândăvie, îmbuibare, belșug, bunăstare
• îmbuibat - ghiftuit, îndopat, sătul, saturat
• casap - măcelar casă1, locuință, domiciliu, cămin, adăpost, clădire, imobil, construcție, zidire
• construcție - clădire, edificiu, casă, imobil, zidire, alcătuire, structură, formație

Dex înfulecare

• înfulecare (Rar) 1 Mâncat1 lacom și repede înfulecat1 (1). 2 Ridicare în vederea transportului a unor obiecte grele înfulecat1 (2). 3 Suflecare a unei haine înfulecat1 (3). 4 Încărcare. 5 Clădire.
• ÎNFULECÁRE Acțiunea de a înfuleca. – înfuleca.
• ÎNFULECÁRE (Rar) Acțiunea de a înfuleca. – înfuleca.
• ÎNFULECÁRE (Rar) Acțiunea de a înfuleca.
• înfuleca 1 ( animale, oameni) A mânca lacom și repede a înfuli. 2 A ridica pentru a transporta ceva greu. 3 A încărca. 4 A clădi. 5 (; haine) A sufleca.
• înfulica înfuleca
• înfulicare înfulecare
• ÎNFULECÁ, înfúlec, I. A mânca lacom și repede, a înghiți pe nerăsuflate. – infollicare.
• ÎNFULICÁ I înfuleca.
• ÎNFULECÁ, înfúlec, I (Familiar) A mînca repede și cu lăcomie, a se îndopa, a înghiți pe nerăsuflate, a îmbuca zgomotos și lacom. Copiii, intimidați, se supravegheau să nu înfulice hartane prea mari. C. PETRESCU, A. 292. ◊ Iacătă, rîul înjură și latră. Cînd vin apele mari se azvîrle și mușcă: Înfulecă holda și focu din vatră. DEȘLIU, G. 25. ◊ V-a privit în timp ce-nfulecați cu gurile mînjite de zahărul gogoșilor. PAS, Z. I 76. – Variantă: înfulicá (VLAHUȚĂ, O. A. 386, CREANGĂ, P. 261) I.

Sinonimul cuvântului înfulecare

Testează-te!