Sinonime înlocuire

Cuvântul „înlocuire” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• subrogare - schimbare, înlocuire (de persoană)
• schimb - înlocuire, schimbare, tură, tur, șut, rufărie, primeneli
• tratament - terapeutică, terapie, îngrijire, comportament, manieră, atitudine, evoluție, schimbare, mutație
• variabilitate - instabilitate, schimbare, inconstanță, labilitate
• variație - schimbare, modificare, înnoire, diversificare
• flexiune - îndoire, arcuire, curbare, încovoiere, mlădiere, modificare, schimbare (gramaticală)
• infidelitate - necredință, trădare, adulter, inexactitate, alterare, schimbare, denaturare
• labilitate - nestatornicie, inconstanță, mobilitate, schimbare, instabilitate
• metamorfoză - schimbare, preschimbare
• alternare - schimbare, perindare, variație, succesiune
• preschimba - a schimba, a înnoi, a transforma, a modifica
• răscumpăra - a plăti, a recompensa, a obține (prin schimb), a face destul, a ispăși, a salva
• răzgândi - a-și schimba părerea, a reveni, a retracta
• schimba - a înlocui, a preschimba, a alterna, a preface, a modifica, a transforma, a înnoi, a se primeni, a fluctua
• schimonoseală - grimasă, strâmbătură, desfigurare, maimuțăreală

Dex înlocuire

• înlocuire 1 Punere a unui obiect sau a unei persoane în locul altuia înlocuit1 (1). 2 Îndepărtare a unei persoane dintr-o funcție și numire a alteia înlocuit1 (2). 3 Suplinire temporară a cuiva de către altcineva într-o funcție înlocuit1 (3).
• ÎNLOCUÍRE Acțiunea de a înlocui și rezultatul ei. – înlocui.
• ÎNLOCUÍRE Acțiunea de a înlocui; schimbare. Ideea necesității înlocuirii capitalismului printr-o orînduire superioară – orînduirea socialistă – a pătruns adînc în conștiința a zeci de milioane de oameni din întreaga lume. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 169.
• înlocui 1 A pune ceva sau pe cineva în locul altuia. 2 A îndepărta pe cineva dintr-un post, numind pe altcineva în locul lui. 3 A ține cuiva locul temporar într-o funcție.
• înlocuit1 1-3 Înlocuire (1-3).
• ÎNLOCUÍ, înlocuiesc, IV. 1. A pune ceva sau pe cineva în locul altuia. 2. A îndepărta pe cineva dintr-un post, numind pe altcineva în locul lui. 3. A ține cuiva locul într-o funcție, într-o muncă etc. – Din în loc + -ui.

Sinonimul cuvântului înlocuire

Testează-te!