Dicționar de sinonime
Sinonime înspăimântat
Cuvântul „înspăimântat” are următoarele sinonime:
înspăimântat ( adjectiv )
- îngrozit
- înfricoșat
- speriat
- timorat
Sinonime Apropiate
- timorat - intimidat, speriat, complexat, înfricoșat
- groaznic - îngrozitor, înfiorător, înspăimântător, înfricoșător, teribil, oribil, colosal, extraordinar, fenomenal
- fioros - groaznic, îngrozitor, înfiorător, cumplit, feroce, crunt, teribil, înspăimântător
- intimidat - speriat, timorat, încurcat, zăpăcit
- atroce - cumplit, teribil, groaznic, crunt, îngrozitor, fioros, înspăimântător, înfiorător
- sperios - fricos, temător, timid, timorat
- fricos - temător, sperios, laș, timorat
- înfiorător - groaznic, îngrozitor, cutremurător, cumplit, atroce
- catastrofal - îngrozitor, groaznic, dezastruos, fatal, teribil
- cumplit - groaznic, teribil, infernal, îngrozitor, crâncen, crud, inuman, nemilos, sălbatic
- cutremurător - cumplit, groaznic, fioros, grozav, înspăimântător, teribil, zguduitor, monstruos, terifiant
- dezastruos - nimicitor, ucigător, înfricoșător, catastrofal, groaznic, pustiitor
- apocaliptic - îngrozitor, înfiorător, sinistru, cumplit
- sălbatic - nedomesticit, pădureț, neîmblânzit, crud, animalic, barbar, inuman, înfricoșător, necivilizat
- abominal - groaznic, îngrozitor, josnic, teribil, dezgustător
Dex înspăimântat
- înspăimântat, ~ă Cuprins de spaimă înfricoșat, îngrozit, înspăimat (1), speriat.
- ÎNSPĂIMÂNTÁT, -Ă, înspăimântați, -te, Cuprins de spaimă; îngrozit, înfricoșat, speriat2. – înspăimânta.
- înspăimânta 1-2 A (se) speria.
- ÎNSPĂIMÂNTÁ, înspăimấnt, I. A fi cuprins de spaimă. ♦ A inspira spaimă, groază, a băga spaima în cineva. – În + spăimânta.
- ÎNSPĂIMÎNTÁ, înspăimî́nt, I. A simți groază, a fi cuprins de spaimă. Chiruța se-nspăimînta, Și cătră nen’său grăia. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 492. ♦ A pricinui spaimă, a inspira frică; a îngrozi, a înfricoșa. Nu voi ca să mă laud, nici că voi să te-nspăimînt. EMINESCU, O. I 147. – Variantă: (învechit) spăimîntá (CREANGĂ, P. 133, TEODORESCU, P. P. 133) I.
- ÎNSPĂIMÎNTÁT, -Ă, înspăimîntați, -te, Cuprins de spaimă, de groază; îngrozit, înfricoșat. Strigă înspăimîntată: dăruiește-mi viața, Păsărilă! CREANGĂ, P. 268. Fuge nencetat Ca un duh înspăimîntat. ALECSANDRI, P. A. 41. Fugea înspăimîntat și nu se putea ține pe picioare de groază. BĂLCESCU, O. I 201. ◊ (Poetic) Tremura înspăimîntată marea de-ale lor corăbii. EMINESCU, O. I 147. – Variantă: (învechit) spăimîntát, -ă (NEGRUZZI, S. I 206, ALEXANDRESCU, M. 21)
- SPĂIMÎNTÁ I înspăimînta.
- SPĂIMÎNTÁT, -Ă înspăimîntat.
- A SE ÎNSPĂIMÂNTÁ mă înspăimânt intranz. 1) A se umple de spaimă. 2) A fi cuprins de spaimă; a se speria tare; a se înfiora. /în + a spăimânta
- A ÎNSPĂIMÂNTÁ înspăimânt tranz. A face să se înspăimânte. /în + a spăimânta