Dicționar de sinonime
Sinonime șerpuire
Cuvântul „șerpuire” are următoarele sinonime:
șerpuire ( substantiv )
- cotitură
- cot
- curbă
- întorsătură
- întortochetură
- ocol
- răsucitură
- serpentină
- sinuozitate
- șerpuitură
- îndoitură
- cârmeală
- cârnitură
- întorsură
- sucitură
- covei
- linie șerpuitoare
- șerpuială
Sinonime Apropiate
- curbă - cotitură, cot, ocol, întorsătură, serpentină, cârmeală
- întorsătură - curbă, ocol, serpentină, cot, cotitură, turnură, întorsătură
- cotitură - curbă, ocol, șerpuire, cârmeală, cot, meandru
- cot - cotitură, curbă, întorsătură, meandru, șerpuire, colț, unghi, cotlon, ungher
- sinuozitate - curbă, cotitură, neregularitate
- curbură - arcuire, cotitură, cot, ocol, îndoitură
- viraj - cotire, ocolire, cârmuire, curbă
- răzgâia - a alinta, a răsfăța, a cocoloși
- strâmba - a curba, a deforma, a se schimonosi, a face grimase, a se fandosi, a face mofturi
- turnură - cotitură, viraj, aspect, fason, structură
- țarc - ocol, îngrăditură, coșar
- ceremonie - ceremonial, etichetă, protocol, tipic, solemnitate, fast, pompă, paradă, cinste
- vira - a coti, a ocoli, a feri, a cârmi, a transfera, a schimba
- fereală - ocolire, evitare, înconjur, pază, precauție, prudență, circumspecție, grijă, teamă
- feri - a apăra, a proteja, a păzi, a ocroti, a adăposti, a protegui, a evita, a ocoli, a se eschiva
Dex șerpuire
- șerpuire 1 Formare (în mișcare) a unei linii unduitoare (rar) șerpuială (1), șerpuit1 (1). 2 Linie unduitoare sinuozitate, (rar) șerpuială (2), șerpuit1 (2). 3 Străbatere a ceva cu linii ondulate (rar) șerpuială (3), șerpuit1 (3).
- ȘERPUÍRE, șerpuiri, Faptul de a șerpui; șerpuială; sinuozitate. – șerpui.
- ȘERPUÍRE, șerpuiri, Acțiunea de a șerpui și rezultatul ei; linie șerpuitoare. Rîul Teleorman e linie de hotar din partea asta! rosti Grigore, ridicîndu-se în trăsură și indicînd cu mîna șerpuirea ușoară a văii. REBREANU, R. I 71. Vedeam pe șerpuirea albă în largul drumului de țară Un om bătrîn ducînd povara unei vieți nemîngîiete. GOGA, C. P. 10. În șerpuiri largi se îndoaie strălucitorul rîu, printre munții întunecați de codru. VLAHUȚĂ, O. A. 415.
- șerpui 1 A forma (în mișcare) o linie unduitoare, ca mersul șarpelui (2) a șerpa. 2 A străbate cu linii ondulate.
- ȘERPUÍ, șerpuiesc, IV. A avea sau a forma (în mișcare) o linie unduitoare, ca mersul șarpelui. – Șarpe + -ui.
- ȘERPOÍ IV șerpui.
Sinonimul cuvântului șerpuire