Dicționar de sinonime
Sinonime șovăind
Cuvântul „șovăind” are următoarele sinonime:
șovăind ( adjectiv )
- clătinat
- ezitant
- fluctuant
- indecis
- împiedicat
- împleticit
- nedecis
- nehotărât
- nesigur
- poticnit
- șovăielnic
- șovăitor
Sinonime Apropiate
- împiedicat - poticnit, împleticit, clătinat, nesigur, greoi, șovăind, ezitând, șovăielnic
- nehotărât - nesigur, ezitant, indecis, șovăitor, șovăielnic
- indecis - nehotărât, nesigur, ezitant, șovăielnic
- nesigur - nehotărât, dezorientat, îndoielnic, incert, problematic, ezitant, șovăitor, clătinat, riscant
- ezitant - șovăitor, nehotărât, nesigur, îndoit, oscilant, nedecis
- șovăielnic - nesigur, ezitant, pregetător
- variabil - schimbător, nestatornic, fluctuant, ezitant, instabil
- evaziv - șovăitor, neprecis, vag, ezitant, neclar
- problematic - nesigur, îndoielnic, incert, ipotetic
- schimbător - nestatornic, fluctuant, variabil, labil, instabil, inconsecvent, capricios, năzuros, bizar
- slab - debil, vlăguit, costeliv, jigărit, supt, sfrijit, pierit, fricos, ezitant
- șovăială - ezitare, nesiguranță, îndoială, preget, codire, cumpănă, oscilare
- vag - neclar, imprecis, nesigur, confuz, nedeslușit
- hotărât - decis, ferm, intransigent, neabătut, inflexibil, neșovăitor, fixat, convenit, stipulat
- imprecis - neclar, vag, neprecis, confuz, nelămurit, nesigur, aproximativ
Dex șovăind
- șovăind, ~ă (Rar) 1 ( mers, mișcări, atitudini ) Șovăitor (1). 2 ( oameni) Șovăitor (3). 3 A umbla ~ A recurge la șiretlicuri (1).
- ȘOVĂÍND, -Ă, șovăinzi, -de, (Rar) Șovăitor. – șovăi.
- ȘOVĂÍND, -Ă, șovăinzi, -de, Care șovăie; șovăitor. Folositor este de a îmboldi părțile șovăinde ale societății noastre cu ghimpii comediei. ODOBESCU, S. I 32.
- șovăi1 1 (; ființe) A-și schimba direcția de mers a coti2. 2 A păși nesigur (poticnindu-se, clătinându-se, deviind de la direcția de mers, zăbovind) a se clătina (7), a se împletici. 3 (; oameni) A fi nehotărât în mișcări. 4 (; obiecte) A-și pierde stabilitatea a se balansa (1), a se legăna. 5 (; ape curgătoare, drumuri ) A coti2 (11). 6 (; oameni) A se eschiva (recurgând la subterfugii). 7 (; oameni) A căuta pretexte. 8 (; oameni) A încerca să tergiverseze (ocolind adevărul). 9 (; șuvăi) A-și declina răspunderea. 10 (; șuvăi) A disculpa (1). 11 A pretinde. 12 A pretexta. 13 ( oameni) A sta la îndoială a ezita (3), a se codi (2), a șovârca (5). 14 A deveni fluctuant, tinzând să scadă în intensitate, să-și piardă din fermitate a fluctua, a oscila.
- șovăi2 1 ( vânt) A șuiera (12). 2 ( obiecte aruncate) A șuiera (5). 3 ( ape) A vui.
- șovâi, ~ie 1 Strâmb. 2 Înclinat.
- ȘOVĂÍ, șovăi, IV. 1. A merge cu pas nesigur, a se împletici, a se clătina. 2. A fi nehotărât, a sta la îndoială, a ezita, a se codi. ♦ A se eschiva, a căuta pretexte. 3. A oscila, a fluctua. –