Dicționar de sinonime
Sinonime acar
Cuvântul „acar” are următoarele sinonime:
acar ( substantiv )
- macagiu
Alte sinonime:
- muncitor feroviar
- cutioară
- cutiuță
- acarniță
- acăriță
- acar
Sinonime Apropiate
- macagiu - acar
- prisacă - stupărie, stupină, albinărie, prisăcărie
- satisfacție - mulțumire, bucurie, plăcere, împăcare
- zgomot - gălăgie, larmă, vacarm, tumult, vâlvă, senzație, răsunet
- stupar - prisăcar, apicultor
- temperamental - avântat, înflăcărat, ardent, nervos
- fervent - înflăcărat, entuziast
- fierbințeală - dogoreală, arșiță, căldură, dogoare, caniculă, febră, temperatură, călduri, înflăcărare
- flacără - flamă, pară, foc, vâlvătaie, văpaie, pălălaie, ardoare, pasiune, pornire
- flamă - flacără, vâlvătaie
- foc - flacără, văpaie, vâlvătaie, pălălaie, căldură, arșiță, dogoare, incendiu, pârjol
- focos - temperamental, înfocat, înflăcărat, pătimaș, pasional, aprins, pasionat
- gălăgie - tărăboi, balamuc, larmă, zgomot, zarvă, hărmălaie, vacarm
- gospodărie - familie, cămin, menaj, posesiune, acareturi
- gruie - macara, muflă
Dex acar
- acar4 ] (; urmat de un pronume relativ, un adverb relativ sau o conjuncție) Măcar (4).
- acar2 Instrument de alamă sau de fier cu capetele curbate, folosit de femeile de la țară pentru a construi în jurul lui conciul.
- acar1 Cutie în care se păstrează acele și celelalte instrumente de cusut acăriță1, acarniță.
- acar3 Muncitor feroviar care manipulează dispozitivele de acționare a acelor de macaz și asigură întreținerea acestora macagiu.
- ACÁR, acari, Muncitor feroviar care manipulează dispozitivele de acționare a acelor de macaz și asigură întreținerea acestora; macagiu. – Ac + -ar.
- ACAR, acari, Muncitor care manevrează acele la calea ferată; macagiu. Acarul, care cu o zi înainte, dimineața, împărțea manifeste, zise: Eu las acul închis! DUMITRIU, N. 97. Locomotiva fluiera prelung, acarii își legănau lanternele în noapte. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 48.
- ACÁR, acari, Muncitor care manevrează acele la calea ferată. – Din ac + -ar.
- ACÁR1 ~e n. Cutiuță de păstrat ace, ață și alte obiecte necesare la cusut; acarniță. /ac + suf. ~ar
- ACÁR2 ~i m. Muncitor la calea ferată care manipulează acele; macagiu. /ac + suf. ~ar
- ACAR (, , SV) Deși, cu toate că, măcar că; fie, ori. Pînă iaste vie și tînără, ea-și dă dracului trupul său, acar fată, acar nevastă. , 510v. Akar. Sive. Vel. , 327. Akar jest tu kraj fericat. PSALTIRE SEC. XVII, apud ; , 114. Etimologie: akár. Vezi și acarcare, acarce. batîr.