Dicționar de sinonime
Sinonime afânat
Cuvântul „afânat” are următoarele sinonime:
afânat ( adjectiv )
- înfoiat
- pufos
- moale
Alte sinonime:
- poros
- rar
- țărânos
- puhav
Sinonime Apropiate
- pufos - scămos, afânat, moale
- puhav - buhăit, gras, obez, umflat, afânat, moale, înfoiat
- păstos - vâscos, cleios, moale
- spumos - înspumat, pufos, vaporaș
- flasc - moale, fleșcăit, puhav, șubred
- fontanelă - moalele capului
- greoi - lent, încet, moale, molâu, zăbavnic, dificil, anevoios, încâlcit, confuz
- încet - lin, domol, agale, liniștit, măsurat, temperat, ușurel, moale, greoi
- lent - încet, domol, lin, calm, liniștit, potolit, temperat, moale, greoi
- mălăieț - făinos, mălăios, moale, bleg, nătâng
- mătăsos - moale, catifelat, neted, lucios
- bufant - înfoiat, umflat
- catifelat - mătăsos, moale, delicat
- umflat - dilatat, mărit, bombat, balonat, înfoiat, gras, rotofei, dolofan, durduliu
- domol - potolit, calm, lin, stăpânit, încet, alene, liniștit, blând, blajin
Dex afânat
- afânat, ~ă 1 ( pământ, zăpadă) Care este mai puțin compact înfoiat. 2 (Rar; pâine, cozonaci ) Cu miezul poros.
- AFÂNÁT, -Ă, afânați, -te, (Despre pământ, zăpadă etc.) Care este mai puțin compact; înfoiat (2). – afâna.
- AFÂNÁT, -Ă, afânați, -te, (Despre pământ, zăpadă etc) Care este mai puțin compact; înfoiat (2). – afâna.
- AFÂNÁT, -Ă, afânați, -te, (Despre pământ, zăpadă etc.) Rărit, înfoiat. – afâna.
- afânát,-ă adj. (despre pământ, zăpadă etc.) Care este mai puțin compact. Așteptam culcat plescăind îndesat și metalic în pământul afânat al miriștii (CA. PETR.). • -ți, -te./v. afâna.
- afânat a. și adv. rar, rărit: lulea umplută afânat cu tutun.
- afâna A face ca un material granular să fie mai rar, mai puțin compact, mărindu-i, implicit, volumul. a înfoia.
- AFÂNÁ, afânez, I. A face ca un material granular să fie mai rar, mai puțin compact, a-i mări volumul prin săpare, fărâmițare etc. – Din *affenare.
- AFÂNÁ, afânez, I. A face un material granular să fie mai rar, mai puțin compact, a-i mări volumul prin săpare, fărâmițare etc. – Din *affenare.
- AFÎNÁ, afînez, I. (Cu privire la pămînt, la zăpadă etc., în opoziție cu îndesa) A face să fie rar, neîndesat (întocmai ca finul); a face mai puțin compact. Grădinarul afînează pămîntul.