Dicționar de sinonime

Sinonime ambitus

Cuvântul „ambitus” are următoarele sinonime:

ambitus ( substantiv )
  • diapazon
  • întindere
  • registru


Sinonime Apropiate

  • registru - condică, catastif, jurnal, sertar, șuber, ventil, scară muzicală, ambitus
  • promontoriu - prelungire, întindere (în mare)
  • spațiu - cuprins, întindere, suprafață, zonă, distanță, răstimp, perioadă, interval, durată
  • vastitate - imensitate, întindere, amplitudine, amploare
  • index - indice, registru
  • izvod - însemnare, catastif, registru, tabel, listă, condică, manuscris, document, izvor
  • camerton - diapazon
  • larg - întindere, cuprins, lărgime
  • lungime - extindere, mărime, extensiune, durată, întindere, distanță, măsură
  • mărime - întindere, dimensiune, măsură, calibru, volum, cantitate, înălțime, statură, talie
  • opis - registru, catalog, indice, inventar, listă
  • amploare - întindere, mărire, dezvoltare, volum, dilatare, expansiune, amplitudine
  • anvergură - întindere, lărgime, spațiu
  • areal - arie, întindere, suprafață
  • catalog - registru, catastif, condică

Dex ambitus

  • ámbitus Întindere a unei melodii, de la sunetul cel mai grav până la cel mai înalt.
  • ÁMBITUS Întindere a unei melodii, de la sunetul ei cel mai grav până la cel mai înalt. – Din ambitus.
  • ÁMBITUS Limitele extreme ale înălțimii sunetelor unei lucrări vocale sau instrumentale; întinderea unei voci sau a unui instrument. .
  • ÁMBITUS 1. întindere a unei voci, a unui instrument, de la sunetul cel mai grav până la cel mai acut; diapazon (2). 2. (p. ext.) evantai, gamă (a posibilităților). (< germ. Ambitus, lat. ambitus)
  • ámbitus1. Întinderea unui glas de la sunetul cel mai grav până la cel mai înalt ◊ „ un glas care-și etalează generos profunzimea în registrul grav, căldura și minunatul timbru baritonal pe tot ambitusul până la sonoritatea, amplitudinea, forța registrului înalt.” 30 VI 83 p. 4. ♦ 2. (Prin extensie) Evantai, gamă (a posibilităților) ◊ „ în primul rând, concertul a demonstrat largul ambitus al posibilităților pe care le are jazul românesc ” 17 IV 80 p. 4 (din ambitus; ambitus, Ambitus; , )
  • ÁMBITUS s. (MUZ.) diapazon, întindere, registru.
  • AMBITUS diapazon, întindere, registru.
  • ambitus ( „circuit, înconjur”) 1. Întindere a unei melodii*, voci (1) sau instrument* de la sunetul cel mai grav până la sunetul cel mai acut. : diapazon (4); întindere. registru. 2. Referitor la modurile (1, 3) medievale, a. indică starea autentică sau plagală a unui mod.


Sinonimul cuvântului ambitus

Sinonimul cuvântului ambitus


Testează-te!