Dicționar de sinonime
Sinonime apucător
Cuvântul „apucător” are următoarele sinonime:
apucător ( adjectiv )
- hrăpăreț
- aprig
- lacom
- nesătul
- cupid
- rapace
- hapsân
Sinonime Apropiate
- hrăpăreț - lacom, rapace, avid, nesațul, strângător
- lacom - mâncăcios, pofticios, mâncău, nesătul, gurmand, avid, ahtiat, apucător, hrăpăreț
- cupid - lacom, nesătul, hrăpăreț, însetat
- hapsân - hain, câinos, crud, odios, răutăcios, lacom, hrăpăreț, avar, zgârcit
- găman - lacom, nesătul, mâncăcios
- hulpav - lacom, nesătul, avid
- insațiabil - nesătul, lacom, mâncăcios, nepotolit
- lăcomie - aviditate, voracitate, cupiditate, nesaț, râvnă, poftă, jind, jinduire
- nesătul - lacom, pofticios, flămând
- setos - însetat, dornic, avid, lacom
- zgârci - a se contracta, a se chirci, a se calici, a fi avar, a se lăcomi, a se scumpi
- vajnic - energic, aprig, viguros, grozav, strașnic, ilustru, marcant, important, vestit
- zgârcenie - avariție, calicie, meschinărie, lăcomie
- zgârcit - avar, cărpănos, calic, lacom, zgârie-brânză, contractat, chircit
- zgripțor - pajură, stemă, avar, zgârcit, lacom, egoist
Dex apucător
- apucător, ~oare 1 Care apucă (1). 2-3 , (Persoană) care-și însușește (cu lăcomie) ce nu este al său. 4 (; oameni) Lacom. 5-6 (Partea activă a unui) aparat cu care se apucă (1) o sarcină pentru a o ridica și transporta. 7 (La un instrument de apucat) Falcă. 8 (La un instrument de apucat) Gheară. 9 Talpa gâștei (Leonurus cardiaca).
- APUCĂTÓR, -OÁRE, apucători, -oare, , 1. Care apucă, cu care se apucă. ♦ (Despre oameni) Lacom, hrăpăreț. 2. (Parte a unui) aparat cu care se apucă o greutate pentru a o ridica sau a o transporta. – Apuca + -ător.
- APUCĂTÓR, -OÁRE, apucători, -oare, , 1. Care apucă, cu care se apucă. ♦ (Despre oameni) Lacom, hrăpăreți 2. (Parte a unui) aparat cu care se apucă o greutate pentru a o ridica sau a o transporta. – Apuca + -ător.
- APUCĂTÓR1, apucătoare, Aparat sau parte a unui aparat cu care se apucă o sarcină pentru a o ridica sau transporta.
- APUCĂTÓR2, -OÁRE, apucători, -oare, Care apucă; (mai ales cu sens peiorativ) care are obiceiul de a lua, de a-și însuși un lucru al altuia; lacom, hrăpăreț.
- APUCĂTÓR1, apucătoare, (Parte a unui) aparat cu care se apucă o greutate, pentru a o ridica sau transporta. – Din apuca + -(ă)tor.
- APUCĂTÓR2, -OÁRE, apucători, -oare, Care apucă; (despre oameni) lacom, hrăpăreț. – Din apuca + -(ă)tor.
- APUCĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) 1) și substantival Care apucă. 2) fig. (despre persoane) Care este lacom; hrăpăreț. /a (se) apuca + suf. ~ător
- apucător a. care apucă cu iuțeală sau lăcomie.
- apucătoriu apucător