Dicționar de sinonime
Sinonime atmosferă
Cuvântul „atmosferă” are următoarele sinonime:
atmosferă ( substantiv )
- aer, văzduh, cer, slavă
- ambianță, cadru, circumstanțe
Alte sinonime:
- anturaj
- cerc
- mediu
- sferă
- societate
- spațiu
- zări
- eter
- tărie
- ionosferă
- climat
- situație
Sinonime Apropiate
- climat - climă, aer, atmosferă, ambianță, mediu, societate, cadru, situație, circumstanțe
- slavă - mărire, glorie, faimă, prestigiu, văzduh, atmosferă, eter
- anturaj - mediu, ambianță, cadru, cerc, sferă, societate, companie
- decor - podoabă, decorație, ornament, ornamentație, cadru, ambianță, tablou, fundal
- aer - atmosferă, văzduh, cer, expresie, față, mină, figură, fizionomie
- cer - boltă, firmament, crug, tărie, aer, atmosferă, văzduh, eter, rai
- priveliște - panoramă, peisaj, tablou, cadru, perspectivă, vedere, decor
- firmament - boltă, cer, văzduh
- glorie - mărire, onoare, slavă, grandoare, strălucire, laudă, elogiu, cinstire, omagiu
- chenar - bordură, margine, ramă, pervaz, cercevea, cadru
- climă - aer, atmosferă, vreme, climat
- cadru - ramă, pervaz, toc, canat, întindere, spațiu, teren, domeniu, peisaj
- carcasă - înveliș, carapace, crustă, cadru, schelet, osatură
- cerc - circumferință, roată, disc, rotocol, colac, ambianță, anturaj, mediu, sferă
- cercevea - pervaz, ramă, cadru, toc
Dex atmosferă
- atmosféră 1 Sferă de gaze care înconjoară o planetă. 2 respirat de ființe. 3 Mediu social în care trăiește cineva. 4 A face ~ A crea o anumită dispoziție celor din jur. 5 Greutate a unei coloane de mercur cu înălțimea de 76 cm și baza 1 cm2 (1, 033g), luată ca unitate de măsură a presiunii. 6 Masă de gaze aflată într-un spațiu în care au loc reacții chimice.
- ATMOSFÉRĂ, (3) atmosfere, 1. Înveliș gazos care înconjoară Pământul; aer; aer pe care îl respiră cineva. ♦ Mediul social înconjurător; ambianță. ♦ Stare de spirit care se creează în jurul cuiva sau a ceva. 2. Masă de gaze și de vapori aflată într-un spațiu în care au loc reacții chimice. 3. Unitate de măsură a presiunii gazelor. – Din atmosphère.
- ATMOSFÉRĂ, (3) atmosfere, 1. Înveliș gazos care înconjoară pământul; aer; aer pe care îl respiră cineva. ♦ Mediul social înconjurător; ambianță. ♦ Stare de spirit care se creează în jurul cuiva sau a ceva. 2. Masă de gaze și de vapori aflată într-un spațiu în care au loc reacții chimice. 3. Unitate de măsură a presiunii gazelor. – Din atmosphère.