Sinonime boțit

Cuvântul „boțit” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• cutat - plisat, drapat, creț, încrețit, ridat, zbârcit, smochinit
• creț - buclat, cârlionțat, încrețit, inelat, cutat, ridat, zbârcit, smochinit, brăzdat
• necălcat - neumblat, nestrăbătut, mototolit, șifonat, boțit
• cută - creț, fald, pliseu, pliu, încrețitură, îndoitură, răsfrântură, dungă, zbârcitură
• creponat - încrețit
• dungă - linie, cută, încrețitură, muchie, margine, latură, coastă, fâșie, dâră
• creț - buclă, cârlionț, inel, cută, rid, zbârcitură
• secreție - produs, substanță (glandulară), secretare
• șters - spălăcit, decolorat, inexpresiv, stins, discret, mediocru, fără strălucire
• taciturn - tăcut, rezervat, timid, discret, posac, închis, ursuz
• taină - secret, enigmă, mister, dogmă
• tainic - misterios, enigmatic, secret, ascuns, discret, confidențial, intim, retras, izolat
• trăda - a înșela, a deconspira, a dezvălui (un secret), a da de gol, a vinde, a fi perfid, a-și călca jurământul
• traduce - a tălmăci, a transpune, a tâlcui, a manifesta, a reda, a concretiza, a exterioriza
• finaliza - a fructifica, a concretiza, a realiza, a încheia, a termina, a sfârși

Dex boțit

• boțit, ~ă 1 Mototolit. 2 Zbârcit (la față).
• BOȚÍT, -Ă, boțiți, -te, 1. Mototolit. 2. Zbârcit, încrețit (la față). – boți.
• BOȚÍT, -Ă, boțiți, -te, 1. (Despre stofe sau haine) Mototolit. 2. (Despre fața omului) Zbîrcit, încrețit. De cînd îl țin minte oamenii, așa îl știu, cu pielea boțită și arsă și cu pălăria ca clopotul pe capul plecat. SADOVEANU, O. III 561. Fața mică, boțită și scrijelată toată în zbîrcituri adînci. VLAHUȚĂ, N. 124.
• BOȚÍT, -Ă, boțiți, -te, 1. Mototolit. 2. Zbârcit, încrețit. – boți.
• boțit a. făcut boț: mototolit, ghemuit.
• boțí 1-2 A (se) face boț. 3-4 A (se) mototoli în mână a (se) cocoloși, a (se) ghemui, a (se) glomozi, a (se) ponosi. 5 Aprinde la strâmtoare pe cineva a înghesui. 6-7 A (se) îngrămădi. 8-9 A (se) aduna.
• BOȚÍ, boțesc, IV. și 1. A (se) mototoli. 2. A (se) zbârci, a (se) încreți (la față). – Din boț1.
• BOȚÍ, boțesc, IV. 1. (Cu privire la un lucru) A face boț, a mototoli. ghemui. Ea boți scrisoarea cu mîna. EMINESCU, N. 76. Domnilor, îmi boțiți hainele! ALECSANDRI, T. 760. ◊ Mi s-a boțit pălăria. 2. (Cu privire la fața omului) A zbîrci, a încreți. Vîrsta i-a boțit fața. ◊ Obrazul spîn și uscat se boți cu mărunte crețuri, în rîsul din totdeauna blajin. PETRESCU, R. DR. 13.
• BOȚÍ, boțesc, IV. și 1. A (se) mototoli. 2. A (se) zbârci, a (se) încreți. Obrazul spân și uscat se boți cu mărunte crețuri (C. PETRESCU). – Din boț1.
• A BOȚÍ ~ésc tranz. A face să se boțească; a mototoli; a șifona. /Din boț

Sinonimul cuvântului boțit

Testează-te!