Dicționar de sinonime

Sinonime bocănit

Cuvântul „bocănit” are următoarele sinonime:

bocănit ( substantiv )
  • bocăneală
  • bocănitură
  • pocăneală
  • pocănit
  • pocănitură
  • bontăneală
  • bontănitură
  • bătaie


Sinonime Apropiate

  • ciocăneală - bocăneală, bătaie, bocănit, ciocănit
  • păruială - bătaie, încăierare, ciomăgeală
  • trânteală - bătaie
  • încăierare - luptă, bătaie, încleștare, înfruntare, ciocnire
  • batjocură - bătaie de joc, zeflemea, derâdere, bășcălie, rușine, ocară, necinste, înjosire
  • ciomăgeală - bătaie, păruială, chelfăneală
  • corecție - pedeapsă, bătaie, chelfăneală
  • derâdere - batjocură, bătaie de joc, zeflemea, bășcălie, deriziune
  • chelfărteală - corecție, bătaie
  • luptă - război, bătălie, conflict, înfruntare, ciocnire, conflagrație, încăierare, harță, bătaie
  • timp - vreme, răstimp, perioadă, durată, răgaz, interval, moment, dată, ritm

Dex bocănit

  • bocănít 1 Lovire repetată cu un obiect tare în ceva bocănitură (1). 2 Tropăială. 3 Ciocnit1. 4 Zgomotul produs de bocănit (1) bocănitură (2).
  • BOCĂNÍT Acțiunea de a bocăni și rezultatul ei; zgomot produs prin lovirea cu un obiect tare în ceva; bocăneală, bocănitură. – bocăni.
  • BOCĂNÍT Acțiunea de a bocăni și rezultatul ei; zgomot produs prin izbirea cu un obiect tare în ceva; bocăneală, bocănitură. – bocăni.
  • BOCĂNÍT Acțiunea de a bocăni și zgomotul produs de lovire; bocănitură. Un timp au tăcut, ascultîndu-și bocănitul pașilor pe asfalt. GALAN, Z. R. 346. Un bocănit în ușă le rupse vorba. DUNĂREANU, CH. 215.
  • BOCĂNÍT Acțiunea de a bocăni și rezultatul ei.
  • bocănit n. 1. lucrarea de a bocăni; 2. fam. trânteală: să mănânce bocănit.
  • băcăní2 bocăni
  • băcănit4, ~ă bocănit2
  • băcănit2 bocănit1
  • bocăní 1 A lovi, de repetate ori, cu un obiect tare în ceva. 2 A tropăi. 3-4 A (se) ciocni.


Sinonimul cuvântului bocănit

Sinonimul cuvântului bocănit


Testează-te!