Dicționar de sinonime
Sinonime cântăreț
Cuvântul „cântăreț” are următoarele sinonime:
cântăreț ( adjectiv )
- cântător
cântăreț ( substantiv )
- gurist
- cântător
- dascăl
- diac
- paracliser
- psalt
- țârcovnic
- cantor
- făt
- ecleziarh
- grămătic
Sinonime Apropiate
- diac - dascăl, psalt, cântăreț, cantor, grămătic, uricar, logofăt, copist
- cantor - psalt, țârcovnic, dascăl, cântăreț
- psalt - dascăl (biserică), cântăreț, cantor
- dascăl - învățător, institutor, belfer, profesor, om învățat, savant, îndrumător, diac, psalt
- scrib - grămătic, diac, conțopist
- scriitor - autor, poet, prozator, publicist, dramaturg, diac, logofăt
- grămătic - diac, pisar, scrib, scriitor, uricar
- caligraf - copist, grămătic, conțopist, calemgiu, diac, pisar
- perfidie - fățărnicie, falsitate, nesinceritate
- episcopie - eparhie, episcopat, diaceză
- povață - sfat, îndrumare, recomandare, îndemn
- povățui - a îndruma, a călăuzi, a sfătui, a consilia, a ghida
- povesti - a istorisi, a expune, a nara, a relata, a înfățișa, a spune
- prezenta - a (se) recomanda, a (se) arăta, a (se) înfățișa, a (se) face cunoscut, a oferi, a da, a înmâna, a expune, a vorbi
- prezență - existență, ființare, arătare, înfățișare
Dex cântăreț
- cântăréț, ~eáță 1-2 Cântător (1-2). 3 Persoană care cântă (bine) cu vocea cântător (3). 4 Artist care are profesiunea de a cânta cu vocea cântător (4). 5 Poet laudativ cântător (5).
- CÂNTĂRÉȚ, -EÁȚĂ, cântăreți, -e, și 1. Persoană care cântă; care are profesiunea de a cânta. ♦ Persoană care execută cântările și citirile în serviciile religioase. 2. Poet (care laudă în versurile sale pe cineva sau ceva). – Cânta + -ăreț.
- CÂNTĂRÉȚ, -EÁȚĂ, cântăreți, -e, și 1. Persoană care cântă cu vocea; artist care are profesiunea de a cânta cu vocea. ♦ Persoană care execută cântările și citirile în serviciile religioase. 2. Poet (care laudă în versurile sale pe cineva sau ceva). – Cânta + -ăreț.
- CÂNTĂRÉȚ ~eáță (~éți, ~éțe) m. și f. 1) Persoană care are darul de a cânta; artist care cântă din gură. ~ de operă. 2) Persoană care cântă viața în versuri; poet. 3) (în biserică) Slujitor care citește sau cântă anumite pasaje în timpul serviciului divin; dascăl; psalt. /a cânta + suf. ~ăreț
- cântăreț m. 1. cel ce știe a cânta; 2. om sau femeie care cântă de profesiune; 3. în special cel ce cântă la biserică, dascăl; 4. fig. poet: străvechiul cântăreț (Omer).