Dicționar de sinonime
Sinonime diac
Cuvântul „diac” are următoarele sinonime:
diac ( substantiv )
- dascăl, psalt, cântăreț, cantor
- grămătic, uricar, logofăt, copist
Alte sinonime:
- cărturar
- erudit
- învățat
- savant
- pisar
- scrib
- scriitor
- paracliser
- țârcovnic
- făt
- eclisiarh
- cântăreț bisericesc
Sinonime Apropiate
- psalt - dascăl (biserică), cântăreț, cantor
- cantor - psalt, țârcovnic, dascăl, cântăreț
- grămătic - diac, pisar, scrib, scriitor, uricar
- dascăl - învățător, institutor, belfer, profesor, om învățat, savant, îndrumător, diac, psalt
- caligraf - copist, grămătic, conțopist, calemgiu, diac, pisar
- scrib - grămătic, diac, conțopist
- scriitor - autor, poet, prozator, publicist, dramaturg, diac, logofăt
- episcopie - eparhie, episcopat, diaceză
- flexiune - îndoire, arcuire, curbare, încovoiere, mlădiere, modificare, schimbare (gramaticală)
- horoscop - zodiac
- institutor - învățător, dascăl
- învățător - dascăl, maestru, perceptor, îndrumător, povățuitor
- moraliza - a certa, a dojeni, a admonesta, a mustra, a dăscăli, a muștrului, a probozi moravuri pl, obiceiuri, năravuri
- mustra - a dojeni, a certa, a dăscăli, a moraliza, a muștrului, a beșteli
- belfer - învățător, institutor, profesor, dascăl
Dex diac
- diác 1 Persoană care întocmea (și copia) actele în cancelaria domnească (îndeplinind funcția de subaltern al marelui logofăt) grămătic, uricar. 2 Persoană care copia acte copist. 3 Slujbaș al visteriei din Țările Române, care întocmea acte, redacta petiții, rezolva diverse treburi administrative. 4 Om de cultură. 5 Cărturar. 6 Intelectual. 7 Student. 8 Scriitor. 9 Dascăl cântăreț (la biserică). 10 Copil care însoțește preotul în diferite procesiuni religioase. 11 Cântăreț în corul bisericii. 12 Snop care este așezat în vârful clăii. 13 Persoană care strigă darurile la nuntă.
- DIAC1, dieci, 1. (În Evul Mediu) Scriitor de cancelaria domnească și slujbaș al vistieriei din Țările Române; grămătic, uricar; copist. ♦ Cărturar, învățat. 2. Cântăreț bisericesc. – Din dijakŭ.
- DIÁC2, diace, Diodă semiconductoare care permite trecerea curentului electric în ambele sensuri de conducție, sub acțiunea unei tensiuni de comandă aplicate la bornele ei. – Din diac.
- DIÁC1, dieci, 1. Scriitor de cancelarie și slujbaș al vistieriei din țările române; grămătic, uricar; copist. ♦ Cărturar, învățat. 2. Cântăreț bisericesc. – Din dijakŭ.
Sinonimul cuvântului diac