Dicționar de sinonime
Sinonime cântărit
Cuvântul „cântărit” are următoarele sinonime:
cântărit ( substantiv )
- cântar
- cântărire
- cântăreală
Sinonime Apropiate
- drămuire - cântărire, cumpănire, chibzuire, zgârcenie, egoism
- măsurat - cântărit, delimitat, chibzuit, calculat, moderat, reținut, ponderat, domol, temperat
- prețui - a valora, a avea preț (bun), a cântări (mult), a aprecia, a evalua, a estima, a stima, a cinsti, a onora
- psalt - dascăl (biserică), cântăreț, cantor
- valora - a prețui, a face, a cântări
- fascinație - fermecare, seducție, vrajă, farmec, subjugare, încântare, captivare
- farmec - vrajă, magie, fermecătorie, vrăjitorie, descântec, desfătare, plăcere, voluptate, încântare
- fericire - mulțumire, satisfacție, bucurie, încântare, euforie, beatitudine, noroc
- fervoare - entuziasm, încântare
- furori - senzație, entuziasm, încântare, uimire
- gândi - a cugeta, a chibzui, a judeca, a reflecta, a medita, a raționa, a aprecia, a cântări, a considera
- judeca - a cugeta, a chibzui, a gândi, a socoti, a aprecia, a reflecta, a cântări, a considera, a crede
- magie - vrajă, vrăjitorie, farmec, fermecătură, solomonie, încântare, euforie, fascinație
- măsura - a cântări, a calcula, a evalua, a chibzui, a determina, a fixa, a stabili, a aprecia, a analiza
- aprecia - a evalua, a aprecia, a estima, a cântări, a prețui, a cinsti, a stima, a onora, a respecta
Dex cântărit
- cântărit2, ~ă 1 A cărui greutate a fost determinată cu ajutorul cântarului (2). 2 Apreciat. 3 Chibzuit. 4 Prețuit.
- cântărit1 1-5 Cântărire (1-5).
- CÂNTĂRÍT1 Faptul de a cântări. – cântări.
- CÂNTĂRÍT2, -Ă, cântăriți, -te, (Despre oameni și manifestările lor) Cumpănit, chibzuit, socotit. – cântări.
- cântărit n. lucrarea de a cântări și rezultatul ei: cântăritul mărfurilor.
- cântărí 1 A determina greutatea unui corp cu ajutorul cântarului, balanței, basculei 2 A aprecia. 3 A chibzui. 4 A avea o anumită greutate. 5 A valora.
- CÂNTĂRÍ, cântăresc, IV. 1. A determina greutatea sau masa unui corp cu ajutorul cântarului, al balanței, al basculei. 2. A aprecia, a judeca; a cumpăni, a chibzui. 3. A avea o anumită greutate. ♦ A valora, a prețui. Aprecierea lui cântărește mult. – Din cântar.
- CÂNTĂRÍ, cântăresc, IV. 1. A determina greutatea unui corp cu ajutorul cântarului, al balanței, al basculei. 2. A aprecia, a judeca; a cumpăni, a chibzui. 3. A avea o anumită greutate. ♦ A valora, a prețui. Aprecierea lui cântărește mult. – Din cântar.