Dicționar de sinonime
Sinonime călător
Cuvântul „călător” are următoarele sinonime:
călător ( substantiv )
- drumeț, voiajor, trecător, pasager
- nomad, migrator, nestabil
Alte sinonime:
- drumaș
- drumar
- drumătoriu
- strainic
- nomadic
- mutător
- aventurier
- estivant
- excursionist
- globe-trotter
- pelerin
- sezonist
- turist
- vagabond
- vizitator
- peregrinoman
călător ( adjectiv )
- drumeț
- drumaș
- drumar
- drumătoriu
- strainic
- trecător
- pasager
- nomad
- migrator
- voiajor
- efemer
- pieritor
- schimbător
- temporar
- vremelnic
- nestabil
Sinonime Apropiate
- temporar - vremelnic, provizoriu, tranzitoriu, trecător, momentan
- flotant - plutitor, nestabil, trecător, pasager
- fugar - fugitiv, trecător, fugaci, efemer, pasager, fugit, evadat, dezertor
- migrator - călător, pribeag, nomad
- drumeț - călător, voiajor
- pieritor - muritor, efemer, fragil, plăpând
- pieton - trecător, pasager
- fugitiv - trecător, efemer, fugar, sumar, rapid, superficial
- drumeție - turism, călătorie, excursie
- excursie - drumeție, turism, călătorie, voiaj
- peregrina - a cutreiera, a colinda, a călători, a umbla, a hoinări
- povață - sfat, îndrumare, recomandare, îndemn
- sfăt - povață, îndrumare, îndemn, călăuzire, consfătuire, consiliu, adunare, taifas, discuție
- variabil - schimbător, nestatornic, fluctuant, ezitant, instabil
- inconsecvent - nestatornic, schimbător, capricios, inconstant, oscilant, instabil, nehotărât, neserios, labil
Dex călător
- călător, ~oare 1-4 , (Persoană) care călătorește sau care se află în călătorie. 5 ( popoare; stătător) Nomad. 6 ( păsări) Migrator. 7 (; timp, sentimente) Care trece repede nestatornic, trecător.
- CĂLĂTÓR, -OÁRE, călători, -oare, , și 1. , și (Persoană) care călătorește, care se află în călătorie. 2. (Despre popoare) Nomad. 3. (Despre păsări) Care pleacă iarna în țări mai calde; migrator. 4. Care trece repede; trecător, nestatornic. – Cale + -ător.
- CĂLĂTÓR2, -OÁRE, călători, -oare, și Persoană care călătorește; drumeț, Se-ntoarse să ia tot vagonul de martor la neobrăzarea călătorului de pe scară. DUMITRIU, N. 6. La fereastră călătorii se îngrămădeau vorbind tare, întrebînd, glumind și aprinzîndu-și țigările. PETRESCU, S. 40. Și cît era de limpede izvorul, Cînd a trecut, cu setea-i, călătorul! CERNA, P. 146. Din zări un tînăr călător, Sosind pe-acolo, s-a rugat Să bea din cana lor. COȘBUC, P. I 281. Luîndu-și ziua-bună de la călătoarea încredințată lui, iute se întoarnă înapoi. CREANGĂ, P. 95. ◊ (Poetic) Într-un răstimp au prins a trece gîște sălbatice stoluri după stoluri... Mitrea își aminti, la glasul acelor călătoare aripate, de toamna cînd zăcuse. SADOVEANU, M. C. 206
Sinonimul cuvântului călător