Dicționar de sinonime

Sinonime capota

Cuvântul „capota” are următoarele sinonime:

capota ( verb )
  • a se prăbuși
  • a cădea
Alte sinonime:
  • a se răsturna
  • a se rostogoli
  • a se da de-a rostogolul
  • a rata
  • a pierde
  • a eșua
  • capotă


Sinonime Apropiate

  • slăbi - a se sfriji, a se slei, a se vlăgui, a scădea, a diminua, a se micșora, a se domoli, a încetini, a se atenua
  • trânti - a doborî, a culca, a pune la pământ, a izbi, a pocni, a respinge, a lăsa, a cădea (la examen)
  • ieftini - a reduce, a micșora, a scădea (prețul)
  • împăca - a domoli, a liniști, a calma, a îmbuna, a împăciui, a mulțumi, a satisface, a (se) reconcilia, a cădea de acord
  • împuțina - a descrește, a se micșora, a se reduce, a diminua, a scădea
  • înnopta - a se întuneca, a cădea noaptea, a mânea, a petrece (noaptea)
  • întuneca - a amurgi, a se însera, a se înnopta, a cădea noaptea, a se înnegura, a se înnora, a se mohorî, a se posomorî, a se întrista
  • mici - a micșora, a reduce, a scurta, a diminua, a scădea
  • micșora - a reduce, a diminua, a scădea, a restrânge, a strâmta, a atenua, a calma, a domoli, a modera
  • narcisă - ghiocel, cocoară, zarnacadea
  • culca - a se întinde, a se așterne, a se lungi, a dărâma, a doborî, a prăbuși, a prăvăli, a răsturna, a secera
  • cuveni - a se cădea, a-i reveni, a trebui, a cadra, a se cere, a se impune, a merita, a avea dreptul
  • decădea - a regresa, a scădea, a scăpăta, a se deprava, a se strica
  • declasa - a degrada, a decădea
  • degrada - a strica, a distruge, a deteriora, a ruina, a altera, a declanșa, a degenera, a decădea, a dărăpăna

Dex capota

  • capota 1 ( autovehicule) A se răsturna, dându-se peste cap prin ridicarea părții din spate. 2 ( avioane) A se prăbuși, intrând cu botul în pământ. 3 A ceda.
  • CAPOTÁ, capotez, I. (Despre autovehicule) A se răsturna, dându-se peste cap prin ridicarea părții din spate; (despre avioane) a se prăbuși, intrând cu botul în pământ. – Din capoter.
  • CAPOTÁ, capelez, I. (Despre autovehicule sau avioane) A se răsturna, intrînd cu botul în pămînt.
  • CAPOTÁ, capotez, I. (Despre autovehicule) A se răsturna, dându-se peste cap; (despre avioane) a se prăbuși, intrând cu botul în pământ. – capoter.
  • CAPOTÁ I (Despre autovehicule, avioane etc) A se da peste cap, a se răsturna (intrând cu partea din față în pământ). .
  • CAPOTÁ intr. 1. (despre autovehicule) a se răsturna, dându-se peste cap; (despre avioane) a se prăbuși, cu botul în pământ. 2. a suferi un eșec. (< fr. capoter)
  • A CAPOTÁ pers. 3 ~eáză intranz. 1) (despre automobile) A se accidenta, răsturnându-se peste capotă. 2) (despre avioane) A se prăbuși, intrând cu partea anterioară în pământ. /<fr. capoter
  • capótă 1 Îmbrăcăminte de tablă sau din alt material, cu care se acoperă un sistem tehnic în vederea protejării lui. 2 Acoperiș (pliabil) al unui autovehicul.
  • CAPÓTĂ, capote, 1. Îmbrăcăminte din tablă sau din alt material cu care se acoperă un sistem tehnic în vederea protejării lui. 2. Acoperiș pliabil al unui autovehicul. – Din capote.


Sinonimul cuvântului capota

Sinonimul cuvântului capota


Testează-te!