Dicționar de sinonime
Sinonime cea
Cuvântul „cea” are următoarele sinonime:
cea ( interjecție )
- hoc
Dex cea
- cea 1 Strigăt cu care se mână boii spre dreapta. 2 Partea dreaptă.
- CEA Strigăt cu care se mână boii spre dreapta. ♦ (Substantivat) Partea dreaptă; dreapta. – Onomatopee.
- CEA Strigăt cu care se mînă boii (mai rar caii) de la stingă spre dreapta. Hăis și cea! – gem sub poveri. carele greoaie. IOSIF, V. 74. Începură a plesni boii, mînîndu-i: cea, Surilă, ho, bourean, ho! RETEGANUL, P. V 32. ◊ în oaste am fost numai de zbucium: hăis, haram, cea, haram! CREANGĂ, P. 320. ♦ (Substantivat) Dreapta,partea dreaptă. Să trag... Eu la hăis, puica la cea. ȘEZ. IV 140. ◊ (Adverbial, pe lîngă verbe de mișcare) La dreapta. Dete cea pe lîngă boi. TEODORESCU, P. P. 296. – Variante: ceála (ALECSANDRI, la TDRG), ceálă (LESNEA, I. 52)
- CEA Strigăt cu care se mână boii spre dreapta. ♦ (Substantivat) Partea dreaptă; dreapta.
- CEA interj. (se folosește pentru a îndemna boii spre dreapta). ◊ Bou de ~ bou care se înjugă în partea dreaptă. /Onomat.
- cea! (ceala!) int. strigătul către boi ca să apuce la dreapta (în opozițiune cu hăis) .
- 2) cea (ea dift.), strigăt adresat bouluĭ din stînga ca s’apuce la dreapta (Cp. cu ung. csá csálé, csáli, cselö, pol. chale. V. ceală. – Se zice și ța. V. hăĭs.
- 1) cea pron. f. d. cel.
- ceála1 , cea
- ceála2, ceáia (a)cela