Sinonime cetățuie

Cuvântul „cetățuie” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• citadelă - cetățuie, fortăreață, întăritură
• fortificație - fortăreață, întăritură, bastion
• cetate - fortăreață, fortificație, fort, întăritură
• fort - fortăreață, fortificație
• baricadă - întăritură, fortăreață, fortificație, zid, obstacol, baraj, piedică, opreliște, stop

Dex cetățuie

• cetățuie 1-2 Fortăreață (mică) castel, citadelă. 3 Întăritură naturală.
• CETĂȚÚIE, cetățui, Diminutiv al lui cetate; fortăreață; întăritură naturală. – Cetate + -uie.
• CETĂȚUÍE, cetățui, Diminutiv al lui cetate; fortăreață, fort; întăritură naturală (de obicei o ridicătură de pămînt). Pe deasupra de prăpăstii sînt zidiri de cetățuie. EMINESCU, O. I 75. Voi observa că numirea acestei localități dă însăși o foarte întemeiată bănuială cum că aci a fost o întăritură sau mai bine o cetățuie. ODOBESCU, S.II 179. Zări pe sprinceana dealului înălțîndu-se trufașă dinaintea lui cetățuia Neamțului. NEGRUZZI, S. I 168. La Războieni, pe hotar din susul satului Porceștii din dreapta Jiului, se află și acum o cetățuie. BĂLCESCU, O. I 31. ◊ (Poetic) Din cetățuia strălucirii Coboară razele de lună. GOGA, P. 25.
• CETĂȚÚIE, cetățui, Diminutiv al lui cetate; fortăreață; întăritură naturală.
• cetățuie f. cetate mică, loc fortificat destinat a primi o garnizoană și a apăra un oraș.
• cetățúĭe f., pl. uĭ. Cetate mică. Fort. Castel.
• Cetățuia f. 1. mănăstire în Râmnicu-Vâlcei; 2. deal și sat în județul Iași, cu o mânăstire fundată de Duca-Vodă în 1670.
• cetățuie
• cetățuie, -țui.
• CETĂȚÚIE s. (IST., MIL.) citadelă. (O ~ pe vârful dealului.)

Sinonimul cuvântului cetățuie

Testează-te!