Dicționar de sinonime

Sinonime cetățenie

Cuvântul „cetățenie” are următoarele sinonime:

cetățenie ( substantiv )
  • supușenie
  • naționalitate



Dex cetățenie

  • cetățeníe 1 Calitate de cetățean. 2 Drept de cetățean (7).
  • CETĂȚENÍE Condiția juridică de cetățean, situația de cetățean. – Cetățean + -ie.
  • CETĂȚENÍE Calitate, drept de cetățean. A dobîndi cetățenia, Cetățenilor străini și persoanelor fără cetățenie, indiferent de sex, naționalitate, rasă, religie sau grad de cultură, li se poate acorda la cerere cetățenia Republicii Populare Romîne. B. O. 1952, 38. La o mică depărtare... unde era antica Sigibida, s-au găsit tablele de aramă... pe care se află mai multe nume de soldați, cărora li se acorda dreptul de cetățenie. GHICA, S. 162.
  • CETĂȚENÍE Calitate, drept de cetățean. – Din cetățean + -ie.
  • CETĂȚENÍE f. Drept juridic de cetățean; calitatea de a fi cetățean. A acorda ~. A dobândi ~.Dublă ~ stare de a fi cetățean a două state. /cetățean + suf. ~ie
  • cetățenie f. calitatea, drepturile de cetățean.
  • cetățeníe f. (d. cetățean). Calitatea de cetățean al statuluĭ, indigenat, naturalizare, împămîntenire, supușie: supt Caracalla, cetățenia fu acordată tuturor locuitorilor imperiuluĭ roman.
  • CETĂȚENÍE s. (JUR.) supușenie, (impr.) naționalitate. (~ unei persoane.)
  • CETĂȚENIE supușenie, naționalitate. (~ unei persoane.)


Sinonimul cuvântului cetățenie

Sinonimul cuvântului cetățenie


Testează-te!