Dicționar de sinonime
Sinonime chefliu
Cuvântul „chefliu” are următoarele sinonime:
chefliu ( adjectiv )
- petrecăreț
Alte sinonime:
- petrecător
- petrecănos
- veselnic
- lumeț
- cu chef
- bine dispus
- amețit
- cherchelit
- pilit
- afumat
- băut
- beat
chefliu ( substantiv )
- petrecăreț
- petrecător
- petrecănos
- veselnic
- lumeț
Sinonime Apropiate
- spiritual - mental, intelectual, duhovnicesc, deștept, ager, penetrant, isteț, fin, glumeț
- șăgalnic - poznaș, glumeț, șugubăț, hazliu, spiritual
- farsor - păcălici, posnaș, glumeț, mincinos, escroc, coțcar, impostor, șarlatan, șnapan
- ghiduș - mucalit, poznaș, glumeț
- hâtru - glumeț, hazos
- hazliu - vesel, spiritual, glumeț, șugubăț, amuzant, hazos, mucalit, comic
- caraghios - comic, hazliu, glumeț, burlesc, buf, ridicol, neserios, de râs, rizibil
- hazos - hazliu, glumeț
- poznaș - glumeț, hâtru, ștrengar, ghiduș, nebunatic
Dex chefliu
- chefliu, ~ie 1 Vesel. 2 Bine dispus. 3-4 , (Om) căruia îi plac chefurile. 5 Cu chef. 6 Amețit de băutură.
- CHEFLÍU, -ÍE, cheflii, , și (Om) căruia îi plac chefurile; (om) cu chef, amețit de băutură; (om) vesel, binedispus. – Din keyfli ( keyifli).
- CHEFLÍU, -ÍE, cheflii, Căruia îi plac chefurile; cu chef, amețit de băutură; vesel, bine dispus. – Din keyfli ( keyifli).
- CHEFLÍU,-ÍE, cheflii, Căruia îi plac chefurile; cu chef, amețit de băutură; vesel, bine dispus. La scara vaporului îi ieși înainte un camarad chefliu. BART, E. 190. Acest Bacus, fiind de firea lui chefliu, avea pe lîngă dînsul tot prieteni de teapa lui. ISPIRESCU, U. 103. Iacă sosea Neculcea, Cam băut și cam chefliu, Cu cheful de zurbagiu. TEODORESCU, P. P. 546.
- CHEFLÍU, -ÍE, cheflii, Căruia îi plac chefurile; cu chef, amețit de băutură; vesel, bine dispus. – keyfli.
- CHEFLÍU ~e (~i) Care are chef; cu chef; bine dispus; vesel. /<turc. keyfli
- chefliu a. 1. care e totdeauna cu chef, vesel; 2. cui place a face chef: om chefliu; 3. amețit, beat: io, cumnată, o să viu, cum mă vezi așa chefliu! POP. .
- cheflíŭ, -íe adj. (turc. kefli). Fam. Bine dispus, vesel. Ĭubitor de chef, de beție. Cam beat, amețit.
- CHEFLÍU adj., s. petrecăreț, (înv. și reg.) petrecător, (înv.) petrecănos, veselnic, (fam.) lumeț. (Om ~.)
- CHEFLIU petrecăreț, ( și ) petrecător, petrecănos, veselnic, lumeț. (Om ~.)
Sinonimul cuvântului chefliu