Sinonime chel

Cuvântul „chel” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• chelbos - chel, pleșuv, chilug, murdar, jegos, nespălat
• calviție - chelie, pleșuvie
• chelie - pleșuvie, calviție, pleșuveală
• pili - a netezi, a rășpălui, a ajusta, a răzui, a cizela, a șlefui, a se îmbăta, a se chercheli, a se afuma
• scheuna - a schelălăi
• speze - cheltuieli
• turmenta - a se îmbăta, a se ameți, a se afuma, a se chercheli
• zvârli - a arunca, a împrăștia, a lepăda, a risipi, a cheltui, a se năpusti, a proiecta
• golaș - gol, pleșuv, desfrunzit, despădurit
• irosi - a risipi, a prăpădi, a cheltui, a face praf, a părădui, a stinge, a nimici, a împrăștia
• iroseală - risipă, prăpăd, cheltuire, nimicire
• îmbăta - a (se) ameți, a (se) afuma, a (se) chercheli, a (se) turmenta, a (se) turti, a (se) aghezmui, a încânta, a fermeca, a seduce
• cobră - șarpe cu ochelari, naja
• afuma - a se îmbăta, a se chercheli, a se ameți
• ameți - a zăpăci, a buimăci, a dezechilibra, a năuci, a se îmbăta, a se afuma, a se turmenta, a se chercheli

Dex chel

• chel1, ~eală 1-2 , (Persoană) fără păr pe cap pleșuv, chelos. 3 Grâu ~ Specie de grâu de toamnă. 4 ( un munte, deal, ) Fără vegetație gol, pleș.
• chel2 Varză-creață.
• CHEL, CHEÁLĂ, chei, chele, (Despre oameni; adesea substantivat) Care are chelie, căruia i-a căzut (tot) părul de pe cap; (despre cap) care nu are păr; pleșuv. – Din kel.
• CHEL, CHEÁLĂ, chei, chele, (Despre oameni) Care are chelie, căruia i-a căzut (tot) părul de pe cap; (despre cap) fără păr; pleșuv. Le speriau că, dacă nu se lasă cu cozile strînse pînă le usturau ochii, rămîn chele. PAS, Z. I 219. Își scoate pălăria și-și șterge binișor cu batista capul chel, lustruit ca fildeșul, apoi se descheie la vestă. VLAHUȚĂ, O. A. II 242. Ginerele împăratului cel chel spuse nevesti-sii ce făcu. ISPIRESCU, L. 171. Să-i cază cosița, Să rămîie cheală. TEODORESCU, P. P. 369. ◊ (Substantivat) Ce-i lipsește chelului? Tichie de mărgăritar tichie. ◊ (Rar, despre munți) Care nu are vegetație; pleșuv. Înaintea lor se ridica un munte chel; nici un arbore; pe jos iarba era păscută. VLAHUȚĂ, O. A. III 49.
• CHEL, CHEÁLĂ, chei, chele, (Despre oameni, adesea substantivat) Care are chelie, căruia i-a căzut (tot) părul de pe cap; (despre cap) care nu are păr; pleșuv. – kel.
• CHEL cheálă (chei, chéle) Care are chelie; pleșuv. /<turc. kel
• chel a. și m. care e fără păr pe tot capul sau numai pe o parte, pleșuv: chelului ce-i lipsește, numai tichie de mărgăritar PANN. .

Sinonimul cuvântului chel

Testează-te!