Sinonime chelălăi

Cuvântul „chelălăi” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• scheuna - a schelălăi
• schelălăi - a scheuna, a chelălăi

Dex chelălăi

• chelălăí 1 ( cîini sau vulpe, copoi sau căței) A scoate sunete plângătoare, ascuțite și dese (de durere sau, mai rar, de bucurie sau când găsesc vânat). 2 (; copii) A plânge continuu a scânci, a zmârcăi. 3 ( schelălăi) A geme.
• CHELĂLĂÍ, 3 chelắlăie, IV. (Despre câini, rar despre alte animale) A scoate sunete tânguitoare, ascuțite și repetate; a scheuna. – Formație onomatopeică.
• CHELĂLĂÍ, chelắlăi, IV. (Despre cîini sau, rar, despre alte animale) A scoate urlete plîngătoare, ascuțite și dese. scheuna. Dar dată că lighioanele încep să chelălăie. GALACTION, O. I 49. Aiurit de huiduituri, de amenințările puștilor și de loviturile tinichelii, nenorocitul animal fugea făcînd niște salturi nebunești și chelălăind într-un chip infernal. CARAGIALE. O. II 77. Dolfa rău chelălăia. TEODORESCU, P. P. 515. ◊ (Rar, despre oameni) Copiii tremură, se feresc, încep să chelălăie. STANCU, D. 156. – Variante: schelălăí (LESNEA, I. 127, ALECSANDRI, P. III 206, ȘEZ. VII 66), schilăí (RETEGANUL, P. IV 46), schiolălăí (HOGAȘ, M. N. 187) IV.
• CHELĂLĂÍ, 3 chelắlăie, IV. (Despre câini sau, rar, despre alte animale) A scoate urlete plângătoare, ascuțite și dese. – Onomatopee.
• A CHELĂLĂÍ ~iéște intranz. 1) (despre câini) A scoate sunete ascuțite și tânguitoare; a scheuna. 2) fig. pop. (mai ales despre copii) A plânge cu sunete dese. /Onomat.
• chelălăi v. 1. a urla văitându-se (de câini când îi bate rău cineva); 2. fig. a plânge neîncetat (de copii). .
• SCHELĂLĂÍ IV chelălăi.
• SCHILĂÍ IV chelălăi.

Sinonimul cuvântului chelălăi

Testează-te!